Turism în colaps, concurența tulbure, management haotic, fezabilitate inexistentă și zero viziune
Topul investițiilor în infrastructura aeroportuară
ONV Law a consolidat o listă a investițiilor în infrastructura aeroportuară, la nivelul anului 2022, listă anexată mai jos din care lipsește valoarea estimată a Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la AIHCB, în reevaluare actualmente dar estimat la 1 miliard EURO doar acesta.
Inventarul ONV Law îl regăsiți aici:
1. Aeroportul Internațional Henri Coandă, 163 milioane de euro pentru modernizarea căilor de rulare și extinderea platformei de parcare a aeronavelor; lucrările au demarat în etape, în 2022, iar termenul de finalizare este de 2 ani;
2. Aeroportul Internațional Brașov, 130 milioane de euro; acesta va deveni operațional din 15 iunie 2023;
3. Aeroportul Internațional Craiova, 100 milioane de euro pentru construirea unui nou terminal; termenul de finalizare a lucrărilor este finalul anului 2024;
4. Aeroportul Internațional Iași, 61 milioane de euro pentru extinderea terminalelor existente; termenul estimat de finalizare a lucrărilor este finalul anului 2023;
5. Aeroportul “Delta Dunării” Tulcea, 27 milioane euro pentru modernizarea și extinderea terminalului de pasageri și modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare și a căii de rulare Alfa (construite în 1973);
6. Aeroportul Internațional “Avram Iancu” Cluj-Napoca, 46 milioane de euro pentru extinderea terminalului plecări; termen de execuție a lucrărilor: 11 luni;
7. Aeroportul Internațional “Mihail Kogalniceanu” Constanța, 37 milioane de euro; investiții într-un nou terminal, turn de control, parcare; proiectul este în curs de licitație, iar termenul de execuție a lucrărilor este de 7 luni;
8. Aeroportul Internațioal Timișoara Traian Vuia SA,17 milioane euro investiții pentru un nou terminal plecări curse externe; termen de proiectare și execuție: 20 de luni.
Probleme de sustenabilitate în infrastructura aeroportuară
În sinea lor, aceste investiții sunt benefice pentru economia națională. Investițiile în infrastructură sunt principalul catalizator al bugetului, acestea fiind regăsite în fluxurile de capital ale companiilor care le execută, și până la ultimul salariu, ultimele taxe plătite, de la proiectanți și ingineri la femeia de serviciu.
Cu toate acestea, aviația a devenit un subiect foarte sensibil, încă dinaintea pandemiei, fiind o afacere a cărei sustenabilitate financiară prezintă dubii imense, pe care le-am relatat și în alte articole, cu predicții care au fost confirmate pe măsură ce situația a evoluat și continuă să evolueze negativ. Doar în România, Blue Air a eșuat lamentabil și a lăsat loc pe piață pentru Wizz Air care își bate joc de clienți, într-o piață în care Tarom este complet irelevant și nu poate profita de situația în care un concurent periculos pentru companie a dispărut complet din orizonturile sale.
Mai mult, Tarom nu a fost în stare să-și folosească propriile analize, cumpărate de la consultanți scumpi, să citească informații pe care le-am citit noi, experții din industrie, acum ani de zile, din care reiese clar faptul că piața locală are nevoie de un avion mic, ieftin de operat, eficient în totalitatea sa pentru tipologia clientului care călătorește de nevoie. În consecință, a apărut pe piață AirConnect și a mușcat ultima șansă ca Tarom să mai existe. Nu vă supărați pe ei, dacă aveam banii să investesc eu în ideea asta, o făceam fără să mă gândesc prea mult. Nu de alta am propus-o acum ani de zile mai multor miniștri, secretari de stat și directori de companii – simplificați serviciul și corelați-l la nevoile pieței prin avion mic și eficient din punct de vedere al costurilor, ATR este singurul avion eficient (care recuperează costurile de operare din vânzări) din flota Tarom, concentrați-vă pe el.
În contextul în care Blue Air a dispărut, aeroporturile sunt primele care suferă. Economia transportatorilor aerieni este un soi de leapșa copilărească: dacă Blue Air punea avioane lângă cuiul în care se agață harta României, acolo se duceau și Wizz și Ryan, să nu fie mai prejos (să nu se formeze piață de consum fără ei, să testeze apele, etc). După cum ați văzut și voi la începutul anului 2023, Wizz și Ryan s-au retras de pe multe aeroporturi din România și forțează pasagerii să se grupeze la București, Cluj și nicăieri altundeva în curând, dacă nu se duce un concurent serios acolo primul.
Asta înseamnă că aeroporturile acelea de prin țară, unde se duc astăzi miliarde de EURO, nu vor avea din ce să-și recupereze investițiile, nu vor avea cu ce să-și plătească salariații.
