Terminologie utilizată în proiectarea şi exploatarea drumurilor
Termen | Definiţie |
A | |
Accelerator de priză | Adaos special care grăbeşte priza unui mortar sau beton de ciment |
Acostament | Fâşie laterală situată între marginea părţii carosabile şi muchia platformei drumului |
Acostament consolidat | Acostament realizat printr-o tehnologie de stabilizare a agregatelor naturale cu lianţi sau prin pereere |
Acvaplanare | Alunecarea autovehiculelor, fără posibilităţi de control, pe o peliculă de apă existentă accidental pe partea carosabilă |
Adâncime de îngheţ |
Nivelul cel mai coborât (măsurat) de la suprafaţa drumului la care apa interstiţială se transformă în gheaţă în timpul iernii (în practică se admite că această adâncime
coincide cu cea a izotermei zero) |
Aderenţă | Fenomenul complex generat de forţa de frecare la contactul dintre pneurile roţilor autovehiculelor şi suprafaţa părţii carosabile |
Adezivitate |
Proprietate care caracterizează aptitudinea a două materiale de a se lipi între ele. Caracteristică a lianţilor bituminoşi, exprimată prin rezistenţa pe care o opune la dezlipire pelicula de bitum de pe granulele agregatelor naturale sub acţiunea
tensiunilor interfaciale ale sistemului liant-agregat în prezenţa apei |
Afuiere (la drum) | Acţiunea de dezagregare şi spălare locală a unui rambleu de drum sub acţiunea unui curent de apă |
Agregate naturale | Materiale granulare de origine minerală, (obţinute) din sfărâmarea naturală sau
artificială a rocilor, (provenind) din cariere sau balastiere |
Alee |
Drum îngust, trasat şi amenajat special, de regulă încadrat de plantaţii, destinat în
mod obişnuit circulaţiei pietonilor, bicicliştilor, călăreţilor etc., şi pentru accesul la clădirile care nu sunt amplasate adiacent străzilor |
Aliniament | Sector în linie dreaptă din traseul unui drum, cuprins între două curbe |
Alterare | Vicierea (modificarea) la suprafaţă a unei roci datorită agenţilor atmosferici |
Alunecare de teren | Ruperea unui versant natural sau taluz, în care o masă de pământ se deplasează de- a lungul unei suprafeţe de rupere în raport cu masivul care rămâne pe loc |
Ambuteiaj |
Aglomerarea vehiculelor în circulaţie, constând în oprirea sau încetinirea anormală a circulaţiei, care poate să apară pe un sector de drum sau la o intersecţie, atunci când debitul (intensitatea) traficului rutier depăşeşte capacitatea de circulaţie sau
când intervin defecţiuni în sistemul de dirijare a traficului |
Amonte | În susul văii, al apei, spre izvoare, mai aproape de sursă faţă de un punct de referinţă |
Amorsare | Operaţia de ungere, de regulă, cu un liant bituminos, a suprafeţei unui strat suport, în scopul asigurării legăturii cu stratul de acoperire |
Amprenta roţii | Urmă întipărită prin presarea pneului pe suprafaţa părţii carosabile |
Ampriză |
Suprafaţă de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă (- sau proiecţia pe orizontală a
suprafeţei amenajate a unui drum în profil transversal) |
Anrobare | Operaţie prin care granulele agregatelor naturale se acoperă (se învelesc) cu o peliculă de liant bituminos |
Apă subterană | Pânza freatică sau apa care există în cavităţile din interiorul pământului |
Aplatizare | Modificarea formei unei granule, unui obiect, astfel încât să capete două feţe plane, paralele şi relativ apropiate |
Argilă | Pământ granular fin care manifestă plasticitate într-un anumit domeniu de umiditate şi conţine peste 30 % fracţiuni sub 0,005 mm |
Arteră de penetraţie | Stradă în prelungirea unui drum public (interurban) care face legătura (periferiei) cu zona centrală a oraşului |
Arteră de tranzit | Drum public pe care, pe un anumit sector sau printr-o localitate, se desfăşoară cu preponderenţă o circulaţie de trecere (traversare a localităţii) |
Arteră rutieră | Stradă din localităţile urbane sau rurale |
Asanare | Operaţia de înlăturare a surplusului de apă de pe un teritoriu prin lucrări specifice |
Asfalt natural | Amestec natural compus din materiale calcaroase sau silicioase impregnate cu bitum |
Asfalt turnat | Mixtură asfaltică specială la care golurile scheletului mineral sunt umplute integral cu mastic bituminos; se realizează la cald, cu bitum dur, nu necesită compactare şi |
se recomandă pentru trotuare, străzi, platforme şi căi pe poduri | |
Asfaltare | Operaţia de aplicare a unor straturi bituminoase |
Asfaltizare | Proces de desăvârşire a anrobării şi închiderii stratului bituminos de la suprafaţa îmbrăcămintei sub efectul căldurii şi circulaţiei autovehiculelor |
Atelier de compactare | Ansamblu de utilaje şi de personal necesare pentru realizarea compactării terasamentelor sau a straturilor rutiere |
Autostradă |
Drum public de interes republican, de mare capacitate şi viteză, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, prevăzut cu două căi unidirecţionale separate printr-o zonă mediană, având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi bandă de staţionare accidentală, intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special amenajate denumite noduri
de circulaţie. Posedă dotări speciale pentru siguranţa şi confortul utilizatorilor |
Autostradă urbană | Autostradă situată în interiorul unei localităţi |
Aval | În josul văii, al apei, spre vărsare, mai departe de sursă [decât] (în raport cu)un punct de referinţă |
Axa drumului | Locul geometric, format din linii drepte şi curbe, al punctelor egal distanţate de
marginile părţii carosabile, fără a se considera supralărgirea în curbe |
Axa zero | Axă virtuală, frântă, având pe tronsoane declivitate constantă şi la care linia proiectului coincide cu linia terenului |
B | |
Badijonare | Operaţia de ungere, de regulă cu o peliculă de bitum, a suprafeţei poroase a unei îmbrăcăminţi rutiere urmată de acoperire cu agregate naturale mărunte |
Balast | Agregat natural de balastieră constituit dintr-un amestec natural de pietriş şi nisip,
cu granulaţie 0…71 mm |
Balastieră | Exploatare la suprafaţă, deschisă în albiile râurilor, în versanţii dealurilor etc. , în scopul extragerii balastului |
Banchetă | Fâşie de teren amenajată la baza taluzului de debleu pentru protejarea şanţului sau
rigolei |
Bandă de accelerare |
Bandă de circulaţie suplimentară, adiacentă părţii carosabile, prevăzută la intersecţia dintre două drumuri pentru a permite autovehiculelor dintr-un flux lateral să atingă, la intrarea pe o autostradă sau pe un drum principal, viteza
corespunzătoare arterei respective |
Bandă de circulaţie | Subdiviziune longitudinală a părţii carosabile, materializată sau nu prin marcaje rutiere, destinată circulaţiei unui singur şir de vehicule |
Bandă de decelerare |
Bandă de circulaţie suplimentară, adiacentă părţii carosabile, prevăzută la intersecţia dintre două drumuri pentru a permite autovehiculelor care îşi reduc viteza la ieşirea pe un drum lateral, să nu jeneze participanţii la trafic de pe drumul
pe care îl părăsesc |
Bandă de ieşire din flux | Bandă de circulaţie, adiacentă părţii carosabile, care precede banda de decelerare, pentru a permite ieşirea unui flux lateral din fluxul principal de circulaţie |
Bandă de încadrare | Fâşie consolidată din acostamentul drumului lângă partea carosabilă |
Bandă de pătrundere în flux | Bandă de circulaţie adiacentă părţii carosabile, prevăzută în continuarea benzii de accelerare pentru a permite accesul fluxului lateral în curentul principal de
circualţie |
Bandă de staţionare accidentală | Bandă suplimentară prevăzută la autostrăzi în partea dreaptă a căii unidirecţionale, destinată opririi şi staţionării autovehiculelor în cazuri de necesitate |
Bandă de stocare | Bandă de circulaţie, amenajată într-o intersecţie, pe care vehiculele staţionează în
vederea schimbării direcţiei de mers |
Bandă suplimentară pentru traficul lent |
Bandă de circulaţie realizată în zonele cu declivităţi în scopul de a crea posibilitatea autovehiculelor care circulă cu viteze reduse să urce fără a jena deplasarea autovehiculelor rapide, care se deplasează pe banda obişnuită a părţii
carosabile |
Barbacană | Deschidere cu secţiune transversală mică realizată în elementele unei construcţii (zid de sprijin) care permite trecerea apelor infiltrate în spatele acestora |
Barieră | Ansamblu de piese acţionate manual sau mecanic care marchează închiderea
circulaţiei pe o anumită zonă |
Barieră de dezgheţ | Restricţie temporară de tonaj introdusă pe un sector de drum pentru evitarea apariţiei degradărilor din îngheţ-dezgheţ, în perioada de dezgheţ |
Bermă | Banchetă amenajată pe taluzurile înalte, fragmentând lungimea acestora, în scopul
măririi stabilităţii lor |
Beton |
Material de construcţie cu structura unui conglomerat artificial, obţinut în urma întăririi unui amestec judicios stabilit de agregate naturale sau artificiale, lianţi anorganici în amestec cu apa sau lianţi organici. În cazul utilizării lianţilor anorganici (cimenturi) rezultă betoane de ciment, iar când liantul este bitumul,
materialul poartă numele de beton asfaltic |
Beton armat |
Material de construcţie realizat din conlucrarea betonului de ciment şi armăturilor
executate obişnuit din bare de oţel, iar uneori din diverse tipuri de fibre, pentru preluarea eforturilor din întindere |
Beton asfaltic | Mixtură asfaltică (vezi Mixtură asfaltică) în care agregatele naturale principale sunt, de regulă, criblurile |
Beton asfaltic rugos | Beton asfaltic cu un schelet mineral puternic (> 70 % cribluri) realizat printr-o tehnologie adecvată din care se execută un strat de uzură cu foarte mari asperităţi |
Beton ciclopian |
Material de construcţie cu structura unui conglomerat artificial alcătuit din bolovani de râu sau fragmente de piatră brută legate printr-un beton de ciment
obişnuit |
Beton de ciment cu
armătură continuă (îmbrăcăminte din…) |
Îmbrăcăminte rutieră din beton de ciment armat cu armătură longitudinală şi transversală, fără rosturi transversale de contracţie |
Beton de ciment | Amestec de agregate naturale, ciment şi apă în anumite proporţii |
Beton precomprimat | O varietate a betonului armat obişnuit caracterizată prin introducerea unei stări iniţiale de tensiuni şi deformaţii create prin precomprimare |
Bitum (pentru drumuri) | Material de construcţie obţinut prin oxidarea reziduului rămas după distilarea
uleiurilor din păcurile rezultate (de) la distilarea primară a ţiţeiurilor neparafinoase selecţionate |
Bitum aditivat | Bitum cu adaos de substanţe tensioactive pentru îmbunătăţirea adezivităţii acestuia |
Bitum fluidifiat | Bitum amestecat cu un solvent în scopul de a-i diminua vâscozitatea |
Bitum fluxat | Amestec de două bitumuri cu consistenţe diferite sau a unui bitum dur cu un ulei mineral |
Bitum modificat | Bitum în care s-au introdus, prin intermediul unor instalaţii speciale, diverse adaosuri (de exemplu polimeri) cu însuşiri reologice superioare celor ale bitumului |
Bitum pentru drumuri |
Bitum cu consistenţa exprimată prin valoarea penetraţiei la 25 °C (cu valori între 25 şi 220 zecimi de milimetru) utilizat la lucrările rutiere. Se caracterizează prin capacitatea de aglomerare a agregatelor naturale, solubilitate în sulfură de carbon şi
reactivitate chimică scăzută |
Bitum tăiat | Amestec de bitum cu un solvent organic adecvat |
Blocaj | Strat de fundaţie în structura rutieră realizat din piatră brută sau bolovani de râu executat manual pe nisip sau balast |
Bolovani | Rocă sedimentară detritică mobilă, formată din elemente rotunjite cu dimensiuni
cuprinse între 71…160 mm |
Bombament | Profil transversal al suprafeţei părţii carosabile în formă de acoperiş cu două pante, cu sau fără racordare între ele în treimea mijlocie |
Bordură | Material fasonat din piatră naturală sau prefabricat din beton de ciment, utilizat la
încadrarea unor anumite tipuri de îmbrăcăminţi rutiere sau a trotuarelor |
Bornă |
Dispozitiv (de regulă stâlp din beton de mică înălţime) pentru marcarea pe teren a
unui punct (topografic, geodezic, administrativ) sau a distanţelor faţă de punctul adoptat drept origine (borne kilometrice, borne hectometrice) |
Bretea de legătură | Cale de racordare unidirecţională la o intersecţie cu o autostradă |
Buciardare | Operaţie de obţinere a unor adâncituri de 0,6…1 cm pe suprafeţe netede în scop decorativ sau pentru mărirea rugozităţii |
Buclă de racordare | Bretea între (două) drumuri (la) într-o intersecţie, cu întoarcere la circa 270 ° |
Bulevard |
Stradă de categorie superioară, magistrală sau principală, cu lăţimea părţii carosabile mai mică de ⅓ din lăţimea totală între faţade şi cu zone laterale pentru pietoni, ciclişti, spaţii verzi, având numai intersecţii la nivel (semaforizate sau de tip girator) şi cu delimitarea foarte clară a spaţiilor destinate diferiţilor utilizatori,
fiind astfel o importantă axă compoziţională în teritoriul urban |
C | |
Cadastru rutier |
Totalitatea lucrărilor tehnice, economice şi juridice, prin care se realizează cunoaşterea şi inventarierea sistematică şi permanentă a proprietăţilor din zona drumului cu toate caracteristicile lor, în scopul asigurării protecţiei patrimoniului
rutier |
Casiu | Şanţ în trepte, protejat, construit pe taluzuri sau versanţi cu pante mari, în scopul asigurării scurgerii apelor |
Calcar | Rocă sedimentară formată în principal din carbonat de calciu (CaCO3) |
Cale (parte carosabilă) | Parte din platforma drumului special amenajată, destinată circulaţiei vehiculelor |
Canal |
1. Construcţie deschisă, cu lungimea mare în raport cu dimensiunile secţiunii transversale, săpată total sau parţial în terenul natural, cu rol de îndepărtare a apelor de suprafaţă din zona drumului.
2. Conductă construită din beton sau din tuburi îmbinate, destinată să transporte lichide, în diferite scopuri |
Canalizare |
Ansamblu de lucrări tehnice executate pentru colectarea şi evacuarea apelor întrebuinţate într-o localitate, într-un sistem tehnic, de pe un teren, sau a apelor din precipitaţii, în vederea păstrării salubrităţii solului şi a aerului sau pentru
îndepărtarea apelor din zona drumului |
Cantonier | Lucrător calificat în întreţinerea unui sector de drum de circa 5 km lungime |
Capacitatea portantă a complexului rutier | Caracteristică de bază a complexului rutier de a prelua încărcările din trafic |
Caracteristici de suprafaţă | Ansamblul proprietăţilor unui strat de uzură (conformitate, rugozitate, drenabilitate etc.) |
Carieră | Exploatare la zi de roci consistente (calcare, granite, bazalturi etc.) din zăcăminte care ajung la suprafaţă |
Cartea drumului |
Fişă tehnică în care se evidenţiază, pe poziţii kilometrice, elementele constructive şi geometrice ale drumului, lucrările de artă şi eventualele condiţii particulare care
influenţează parametrii de exploatare ai drumului |
Catalizator | Material care modifică viteza de reacţie chimică, fără să se integreze în proces (de exemplu varul introdus în procesul de stabilizare a cenuşilor de termocentrală) |
Cămin de vizitare | Construcţie subterană, executată din zidărie, beton armat sau tuburi prefabricate
din beton, care permite accesul din exterior, în vederea controlului şi curăţării drenurilor (sau conductelor subterane) |
Cilindrare |
Operaţie de îndesare şi fixare cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede a straturilor, al căror grad de compactare nu se poate determina prin metode
obişnuite |
Ciment Portland | Ciment obţinut prin măcinarea fină a clincherului cu adaos de 2…5 % ghips pentru reglarea timpului de priză |
Ciment rutier | Ciment obţinut dintr-un clincher cu un conţinut de max. 6 % C3A şi min. 18 % C4AF împreună cu ghips, pentru reglarea procesului de priză |
Clotoidă | Curbă progresivă folosită la racordări, a cărei curbură variază proporţional cu
lungimea arcului |
Cofraj | Formă în care se toarnă betonul proaspăt şi se menţine până la întărire pentru realizarea elementelor şi părţilor de structură din beton |
Colmatare | Operaţie de umplere a rosturilor, fisurilor şi crăpăturilor îmbrăcăminţilor rutiere cu
materiale adecvate |
Compactare |
Proces de îndesare a pământului sau a materialelor din straturile rutiere, de regulă,
prin mijloace mecanice. Calitatea compactării se apreciază prin gradul de compactare |
Compactor | Utilaj folosit pentru îndesarea în straturi a pământului şi a altor materiale de construcţie |
Compactor cu pneuri | Utilaj de compactare cu mai multe roţi cu pneuri, pe osii. Pneurile pot fi netede sau cu sculpturi (profilate) |
Compactor cu rulouri netede | Utilaj de compactare cu rulouri netede |
Compactor mixt | Utilaj de compactare având de regulă în faţă un rulou neted şi în spate roţi cu pneuri |
Compactor picior de oaie | Utilaj de compactare a terasamentelor ale cărui rulouri sunt înzestrate cu multe piese în trunchi de con sau de formă piramidală, de circa 20 cm înălţime |
Compactor tandem | Compactor cu două rulouri identice, unul în faţă celălalt în spate |
Compactor tridem | Compactor cu 3 rulouri, unul în faţă şi două în spate cu diametre mai mari şi lăţime mai mică decât ruloul din faţă |
Compactor vibrator
(compactor cu rulouri vibratoare) |
Utilaj de compactare având rulourile vibratoare în scopul de a obţine o bună îndesare a materialelor necoezive şi o compactare în adâncime |
Complex rutier | Ansamblul format din structura rutieră şi zona activă a terasamentelor |
Concasare | Operaţia artificială de sfărâmare şi de mărunţire a rocilor dure în vederea obţinerii de agregate naturale |
Confortul circulaţiei |
Totalitatea condiţiilor materiale, informaţionale, de mediu, umane, (a) reglementărilor legale şi de bună cuviinţă şi a relaţiilor dintre ele, care asigură o
circulaţie pe drumuri civilizată, plăcută, comodă, igenică şi sigură |
Confortul drumului | Totalitatea exigenţelor de performanţă ale drumului care asigură confortul în circulaţia rutieră, în concordanţă cu clasa tehnică a acestuia |
Confort optic |
Caracteristica unui drum rezultată din suprapunerea efectelor geometrice în plan, profil longitudinal şi transversal, care defineşte calitatea unui drum referitoare la perceperea de la o distanţă suficient de mare a platformei şi alurii traseului ce
urmează să fie parcurs, precum şi încadrarea în peisajul înconjurător |
Consolidarea terenului |
Procesul de evoluţie în timp a deformării pământurilor prin reducerea volumului
porilor sub acţiunea unei solicitări exterioare constante, prin eliminarea fluidelor din pori |
Consolidarea patului drumului | Îmbunătăţirea capacităţii portante a terasamentelor la nivelul patului drumului, prin soluţii adecvate |
Consolidarea taluzurilor | Executarea unor lucrări specifice în scopul de a preveni sau remedia degradări ale taluzurilor (plantaţii de arbori sau arbuşti, înierbări, cleionaje etc.) |
Consolidarea terasamentelor | Executarea unor lucrări pentru a preveni sau remedia degradări ale terasamentelor (ziduri de sprijin, pământuri armate, barete, coloane forate, contrabanchete etc.) |
Convertirea profilului transversal | Transformarea progresivă, la intrarea şi la ieşirea din curbă, a profilului transversal cu două pante din aliniament, într-unul cu o singură pantă transversală, egală cu
cea din aliniament şi cu înclinare spre interiorul curbei |
Corpul drumului | Totalitatea elementelor constructive ale drumului, în limitele amprizei la rambleu şi a şanţurilor sau rigolelor de la marginea platformei la debleu |
Cota liniei roşii | Cota axei drumului |
Cotă de execuţie | Diferenţa măsurată pe verticală între cota liniei roşii şi cota terenului în axa drumului |
Covor asfaltic | Strat bituminos aplicat pe stratul de rulare al structurii rutiere în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de etanşare şi de siguranţă a circulaţiei |
Creasta taluzului | Intersecţia dintre suprafaţa taluzului de debleu cu suprafaţa terenului natural, respectiv dintre suprafaţa taluzului de rambleu cu platforma drumului |
Criblură |
Agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică, obţinut prin concasarea, granularea şi selecţionarea în sorturi a rocilor dure, de regulă magmatice, bazice şi
semibazice |
Criblură preanrobată | Criblură învelită, înainte de utilizare, într-o peliculă de liant bituminos |
Curbă | Porţiune de drum având axa definită printr-un centru şi o rază de curbură constantă sau variabilă |
Curbă circulară | Curbă cu rază de curbură constantă în lungul arcului |
Curbă de granulozitate |
Reprezentarea grafică a granulozităţii, de regulă într-un sistem de referinţă semilogaritmic, având pe abscisă dimensiunea ochiurilor sitei sau ciurului, iar pe ordonată cantitatea de material ce trece prin ciurul sau ochiul respectiv, exprimată
în procente din masa totală a agregatelor naturale uscate |
Curbă progresivă | Curbă cu rază de curbură variabilă în lungul arcului |
Curbură | Inversul razei unei curbe (de racordare) |
D | |
Dală | Element al îmbrăcămintei din beton de ciment, delimitat în plan prin rosturi |
Debit | Volumul de fluid (sau de material foarte fin) care trece în unitatea de timp printr-o secţiune dată |
Debleu (debleuri) | Săpătură având forme regulate, executată sub nivelul terenului natural, pentru realizarea platformei drumului |
Decapare |
Tăierea şi îndepărtarea mecanică sau manuală a stratului vegetal de pământ în vederea executării unor lucrări, [sau] a stratului de pământ în vederea nivelării, sau,
parţial, a stratului rutier deteriorat în vederea reparării lui |
Declivitate |
1. Înclinarea liniei roşii a drumului faţă de orizontală, calculată prin tangenta trigonometrică a unghiului pe care îl face cu orizontala;
2. Sector de drum având axa înclinată faţă de orizontală |
Decovil | Cale ferată cu ecartament de 400…600 mm, folosită în exploatări locale şi temporare pe şantiere, în fabrici etc. |
Defecţiune | Lipsa de calitate, locală sau în ansamblu, a unui material brut, semifabricat sau |
fabricat, a unui strat rutier etc. în raport cu condiţiile impuse de normele tehnice | |
Deformaţie | Schimbarea formei unui corp sub acţiunea unei sarcini exterioare |
Deformaţie elastică | Deformaţie ce dispare o dată cu solicitarea care a produs-o |
Deformaţie permanentă | Deformaţie care se păstrează şi după încetarea solicitării care a produs-o |
Defrişare | Operaţia de tăiere a arboretului şi scoatere a rădăcinilor eliberării terenului înainte de realizarea unei construcţii sau în scopuri agricole |
Degradare | Schimbarea în rău a calităţii materialelor sau a structurilor rutiere care face dificilă sau imposibilă folosirea lor în condiţii normale de exploatare |
Degradări produse de îngheţ-dezgheţ |
Defecţiuni ale complexului rutier datorate fenomenului de umflare neregulată provocată de acumularea apei şi transformarea acesteia în lentile sau fibre de gheaţă în pământuri sensibile la îngheţ, situate până la adâncimea de pătrundere a îngheţului sau datorate diminuării capacităţii portante a pământului de fundaţie în timpul dezgheţului determinată de sporirea umidităţii prin topirea lentilelor şi
fibrelor de gheaţă |
Denivelare | Porţiune din partea carosabilă sau dintr-o suprafaţă al cărei nivel diferă faţă de cel proiectat |
Densitate | Masa unităţii de volum dintr-o substanţă |
Densitatea reţelei rutiere | Raportul dintre lungimea reţelei rutiere şi suprafaţa teritoriului aferent |
Depozit | Amenajare sau construcţie realizată cu scopul de a păstra şi conserva materiale |
Depozit de pământ |
Masă de pământ rezultată ca exces de la lucrările de săpături şi care nu poate fi
folosită pentru realizarea rambleurilor, urmând să fie folosită la redarea vechilor destinaţii a terenurilor ocupate temporar de şantier |
Descopertare |
Operaţia de îndepărtare, manual sau mecanizat, a stratului de pământ cu caracteristici necorespunzătoare de pe terenul natural, în vederea realizării
terasamentelor |
Deszăpezire | Ansamblu de lucrări necesare pentru curăţarea şi îndepărtarea zăpezii de pe platforma drumului |
Deşeu de carieră | Material care rămâne în procesul tehnologic de realizare a produselor de carieră şi
care nu îndeplineşte condiţiile standard, el putând fi valorificat ulterior prin tehnologii adecvate |
Dever | Înclinarea transversală a benzilor de circulaţie în curbă |
Dever negativ |
Înclinare transversală a benzii de circulaţie din exteriorul curbei, identică cu cea
din aliniament, în cazul racordărilor cu rază cel puţin egală cu raza recomandabilă (înclinare nefavorabilă preluării forţei centrifuge) |
Dever pozitiv |
Înclinare transversală unică a profilului părţii carosabile în curbă spre interiorul acesteia la racordările cu rază mai mică decât raza recomandabilă, respectiv a benzii de circulaţie din interiorul curbei, în cazul racordărilor cu rază cel puţin
egală cu raza recomandabilă (înclinare favorabilă preluării forţei centrifuge) |
Deviz | Documentaţie tehnico-economică necesară în vederea realizării unei lucrări |
Dezanrobare | Dezlipirea, de regulă sub acţiunea apei, a liantului bituminos de pe suprafaţa granulelor de agregate naturale anrobate |
Dezvoltare durabilă |
Evoluţia (dezvoltarea) care răspunde nevoilor prezentului, respectând ecosistemele, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a progresa. Preocupările sociale ale dezvoltării durabile sunt concretizate în jurul a 7 principii: protecţie,
umanitate, responsabilitate, moderaţie, prudenţă, diversitate, cetăţenie |
Dimensionare (calcul de…) | Operaţiile prin care se stabilesc, pe bază de calcul, dimensiunile elementelor de
construcţii (structurile rutiere) în funcţie de solicitările la care acestea sunt supuse şi de performanţele materialelor ce se utilizează |
Distanţă de vizibilitate |
Distanţa minimă până la care conducătorul autovehiculului trebuie să vadă suprafaţa drumului pe care urmează să o parcurgă, astfel încât să poată efectua în
bune condiţii manevrele de frânare sau de ocolire a obstacolelor |
Distanţă de vizibilitate pentru depăşire | Distanţa minimă de la care conducătorul unui vehicul, care urmează să execute o depăşire, trebuie să vadă un vehicul care vine din sens opus |
Dozaj | Proporţia, exprimată în procente, dintre componenţii unui amestec de tipul
mixturilor asfaltice sau a betoanelor de ciment |
Draglină |
Echipament de lucru montat pe anumite tipuri de excavatoare folosit la săpat şi
încărcat pământul sau materialele dezagregate. Draglina(, dotată cu o cupă acţionată cu lanţuri,) sapă prin târâre pe teren sub nivelul platformei de lucru |
Drenajul drumului | Sistem pentru captarea, colectarea şi evacuarea apelor de infiltraţie în scopul asanării corpului drumului |
Dren | Dispozitiv amenajat corespunzător (tuburi, material filtrant) destinat să colecteze şi |
să evacueze apa de infiltraţie, să coboare nivelul pânzei de apă subterană, să capteze apa dintr-un strat de mică adâncime. În funcţie de scop există diferite tipuri
de drenuri: orizontale, verticale etc. |
|
Drum |
Cale de comunicaţie terestră special amenajată pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor. Din punct de vedere administrativ fac parte integrantă din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcţiile de apărare şi consolidare, trotuarele, pistele de ciclişti, locurile de parcare, oprire şi staţionare, indicatoarele de semnalizare rutieră şi alte dotări pentru siguranţa circulaţiei, terenurile şi plantaţiile amplasate în zona drumului, mai puţin zonele de protecţie. De asemenea, se consideră ca făcând parte din drum clădirile de serviciu şi orice
alte construcţii, amenajări sau instalaţii destinate apărării sau exploatării drumurilor inclusiv terenurile necesare aferente |
Drum asfaltat | Denumirea uzuală atribuită unui drum cu îmbrăcăminte bituminoasă |
Drum de centură | Drum public care ocoleşte o localitate, destinat circulaţiei de tranzit |
Drum de utilitate privată |
Drumurile destinate satisfacerii cerinţelor proprii de transport rutier în activităţile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altora asemenea, de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, precum şi cele pentru organizările de şantier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau
juridice care le au în proprietate sau în administrare |
Drum expres |
Drum naţional cu două sau mai multe benzi de circulaţie accesibil numai în noduri
sau intersecţii reglementate, care poate fi interzis anumitor categorii de utilizatori şi de vehicule şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise |
Drum naţional |
Drum public de interes republican care asigură legăturile dintre capitala ţării şi oraşele reşedinţă de judeţ, municipii sau alte localităţi importante, precum şi cu
ţările învecinate |
Drumuri publice |
Obiective de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere, în scopul satisfacerii
cerinţelor de transport unitar ale economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării. Acestea sunt proprietate publică |
Drumuri deschise circulaţiei publice | Toate drumurile publice şi acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces |
Drumuri închise circulaţiei publice | Drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces |
Drumuri de interes naţional |
Drumuri ce aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale, care asigură legăturile cu capitala ţării, cu reşedinţele de judeţe, cu obiectivele de interes strategic naţional, între ele, precum şi cu ţările vecine, şi pot fi:
▪ autostrăzi; ▪ drumuri expres; ▪ drumuri naţionale europene (E); ▪ drumuri naţionale principale; ▪ drumuri naţionale secundare |
Drumuri de interes judeţean |
Drumurile ce fac parte din proprietatea publică a judeţului şi cuprind drumurile judeţene care asigură legătura între:
▪ reşedinţele de judeţ cu municipiile, cu oraşele, cu reşedinţele de comună, cu staţiunile balneoclimaterice şi turistice, cu porturile şi aeroporturile, cu obiectivele importante, legate de apărarea ţării, şi cu obiectivele istorice importante; ▪ oraşe şi municipii; ▪ reşedinţe de comună |
Drumuri de interes local |
Drumurile care aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află şi cuprind:
▪ drumurile comunale; ▪ drumurile vicinale; ▪ străzile |
Drumuri comunale |
Drumurile care asigură legăturile:
▪ între reşedinţa de comună cu satele componente sau alte sate; ▪ între oraşul cu satele care îi aparţin, precum şi cu alte sate; ▪ între sate |
Drumuri vicinale | Drumuri care servesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora |
Durată de exploatare | Perioada de timp, exprimată în ani, de la darea drumului în exploatare până la prima reparaţie capitală, sau între două reparaţii capitale consecutive. Numărul de |
osii standard cumulat corespunzător perioadei de timp menţionată mai sus | |
E | |
Elasticitate | Proprietatea unui corp solid de a se deforma sub acţiunea sarcinilor exterioare revenind la forma şi mărimea iniţială, după încetarea acţiunii sarcinilor |
Elastomer | Polimer sintetic cu comportare plastică-elastică asemănătoare cu (cea) a
cauciucului natural |
Elemente geometrice | Parametri care definesc forma drumului în plan orizontal, profil longitudinal şi transversal, care depind de viteza de proiectare şi de condiţia de confort |
Elevator | Utilaj pentru transportul materialelor pe direcţie verticală sau aproape verticală şi
pe distanţe relativ scurte |
Emulgator | Substanţă tensioactivă care favorizează dispersia bitumului în apă |
Emulsie bituminoasă (E.B.) | Dispersie de bitum în apă, cu particule de ordinul micronilor, în prezenţa unui emulgator. În funcţie de natura emulgatorului şi de mediul acid sau bazic al fazei
apoase, emulsiile bituminoase pot fi cationice, respectiv anionice |
Epruvetă | Corp de probă de diferite forme geometrice, care urmează a fi supus la încercări în scopul determinării unor caracteristici fizico-mecanice |
Estetică rutieră | Îmbinarea armonioasă a elementelor geometrice ale drumului şi a celorlalte
caracteristici tehnice şi funcţionale ale acestuia cu mediul înconjurător |
Eşafodaj | Construcţie provizorie din lemn sau metal utilizată la susţinerea materialelor, a personalului, instalaţiilor etc. în timpul executării unor construcţii |
Eşantion | Probă, mostră, parte reprezentativă dintr-un întreg pe baza căreia se determină, se
verifică sau se atestă anumite caracteristici ale întregului |
Etanşare | Operaţie de închidere a porilor unei suprafeţe rutiere prin tehnologii specifice (badijonare, tratamente bituminoase etc.) |
Etanşeitate | Proprietatea îmbrăcămintei rutiere de a nu permite pătrunderea apelor din
precipitaţii în structura rutieră |
Eterogen | De natură sau de origine diferită, corp compus din elemente diferite |
Exfoliere |
Dezagregarea betonului de ciment în zona superioară a dalelor urmată de smulgerea agregatelor şi îndepărtarea acestora, sub acţiunea traficului, îngheţ-
dezgheţului şi a sărurilor cu mărire de volum |
Exsudare | Apariţia excesului de bitum, pe vreme călduroasă, prin sucţiune spre suprafaţa îmbrăcămintei bituminoase |
Extracţie | Separarea parţială sau totală prin procedee mecanice, fizice sau chimice a unui
component dintr-un amestec sau dintr-o soluţie. Scoaterea din zăcământ a unor materiale de construcţie (balast, nisip, piatră etc.) |
F | |
Fabrică de mixturi asfaltice (F.M.A.) | Unitate industrială în care se produc mixturi asfaltice compusă în principal din: uscător de agregate naturale, malaxor, predozatoare, depozite de materiale
specifice, transportoare etc. |
Fabrică de emulsie bituminoasă (F.E.B.) | Unitate industrială în care se produce emulsia bituminoasă. |
Fabrică de betoane de
ciment (F.B.C.) |
Unitate industrială în care se produc betoane de ciment compusă de regulă din:
betoniere, transportoare, siloz pentru ciment, depozite de agregate naturale etc. |
Faianţare |
Defecţiune sub forma unei reţele de fisuri, care apare de regulă la suprafaţa unei
îmbrăcăminţi rutiere datorită capacităţii portante insuficiente a complexului rutier sau (a) fenomenului de oboseală |
Făgaş | Defecţiune a complexelor rutiere care apare în evidenţă la nivelul stratului de rulare, sub forma unor albii longitudinale de adâncimi şi lăţimi variabile |
Filer |
Pulbere minerală, cu granule sub 0,63 mm şi minimum 80 % granule sub 0,09 mm, obţinută prin măcinarea fină a rocilor calcaroase sau prin stingerea în pulbere a
varului, urmată de separarea corespunzătoare |
Filerizare | Încorporarea filerului în masa bitumului spre a-i mări consistenţa, adezivitatea şi stabilitatea termică |
Film de liant | Înveliş foarte subţire dintr-un liant bituminos pe un suport sau pe suprafaţa unor
agregate naturale |
Fisură |
Discontinuitate, deschidere foarte fină produsă la suprafaţa sau în profunzimea unui corp. Fisurile ce apar la suprafaţa îmbrăcăminţilor bituminoase se datorează de regulă depăşirii rezistenţelor la întindere, respectiv de întindere din încovoiere
ale materialului şi altor cauze |
Fluidifiant | Diluant provenit de la distilarea petrolului utilizat pentru a diminua vâscozitatea |
bitumului | |
Fluxare | Operaţia prin care se amestecă un bitum dur cu un fluxant (bitum foarte fluid) pentru a-i reduce consistenţa |
Frezare | Operaţia mecanizată de rupere şi de mărunţire a unui strat sau grup de straturi
situate la partea superioară a structurii rutiere, în cadrul unor lucrări de întreţinere a drumurilor |
Fundaţia drumului |
Strat sau ansamblu de straturi din structura rutieră care primeşte, transmite şi repartizează patului drumului eforturile verticale provenite din trafic, astfel încât acestea să nu depăşească portanţa patului, în condiţiile cele mai defavorabile care pot surveni în perioada de perspectivă considerată la dimensionarea complexului
rutier |
G | |
Gabarit de liberă trecere |
Contur poligonal în plan vertical perpendicular pe axa drumului care delimitează,
în profil transversal şi longitudinal, suprafaţa liberă necesară asigurării circulaţiei nestânjenite a vehiculelor cu dimensiuni normale |
Gabion |
Coş paralelipidedic, cilindric sau tronconic, confecţionat din plasă de sârmă galvanizată sau dintr-o împletitură de nuiele necojite, umplut cu bolovani de râu, piatră spartă sau alte materiale disponibile, folosit la apărări de maluri, consolidări
de taluzuri, îndiguiri etc. |
Geliv | Material ale cărui caracteristici fizice sunt alterate prin îngheţ |
Geotextil |
Produs sau articol textil ţesut sau neţesut din fibre artificiale utilizat în construcţii la executarea straturilor de separaţie între patul de pământ şi fundaţia de agregate naturale, drenuri, apărări de maluri, ranforsarea şi reabilitarea îmbrăcăminţilor
rutiere, protecţia taluzurilor expuse la eroziune etc. |
Gestiunea drumurilor |
Procesul complex de coordonare şi control a unui ansamblu complet de activităţi în vederea planificării, conceperii, construcţiei, reabilitării şi întreţinerii drumurilor, asigurând cea mai eficientă posibilă utilizare a resurselor disponibile, în scopul de
a conserva şi adapta structura evoluţiei traficului, a asigura calităţile de suprafaţă ale îmbrăcămintei, confortul şi siguranţa circulaţiei |
Giraţie | Mişcarea de rotaţie în jurul unei axe fixe sau a unui centru fix |
Grad de compactare |
Criteriu de apreciere a compactării unui strat rutier sau a umpluturilor definit prin
raportul dintre densitatea în stare uscată obţinută efectiv pe teren şi cea maximă determinată pe baza încercărilor prealabile de laborator, exprimat în procente |
Granulozitate | Repartiţia procentuală a particulelor agregatului natural după mărimea lor |
Groapă de împrumut (cameră de împrumut) | Săpătură de formă regulată, executată în afara amprizei drumului, pe o suprafaţă
bine precizată prin proiect, în vederea obţinerii pământului necesar executării rambleurilor |
H | |
Haldă | Depozit făcut la suprafaţă cu material provenit din lucrările de la cariere, din excavaţii, extras din mină etc. |
Hidrocarbură | Compus chimic format numai din carbon şi hidrogen |
Hidrofil | Calitatea unui corp de a lega uşor apa, fie chimic, fie prin absorbţie sau adsorbţie |
Hidrofob | Calitatea unui corp de a nu lega apa sub nici o formă |
Higroscopic | Calitatea unei substanţe de a absorbi apa sau vaporii de apă dintr-un mediu oarecare |
I | |
Impermeabilitate | Calitatea unui material care nu lasă să treacă prin el o substanţă lichidă |
Impermeabilizare | Operaţia prin care o suprafaţă poroasă este tratată astfel încât să nu permită pătrunderea unui lichid în masa acesteia |
Impracticabil (drum) | Drum care nu poate fi utilizat pentru circulaţie datorită stării tehnice necorespunzătoare |
Impregnare (tratament de…) | Tratament constând în răspândirea unui liant bituminos foarte fluid pe suprafaţa poroasă a unei îmbrăcăminţi rutiere cu scopul de a o colmata |
Indicator kilometric (hectometric) | Bornă executată de regulă din beton, inscripţionată, ce serveşte la marcarea pe teren a poziţiei kilometrice (hectometrice) faţă de originea drumului |
Infrastructura drumului |
Partea din construcţia drumului alcătuită din lucrările de terasamente, lucrările de consolidare, protejare a lor, inclusiv lucrările de artă (poduri, viaducte, tuneluri etc.), care susţin(e) suprastructura drumului şi transmit(e) terenului solicitări din
trafic şi din forţele care încarcă construcţia |
Infrastructură | Totalitatea elementelor unei construcţii care susţine partea utilă a acesteia, o leagă |
de teren şi transmite acestuia forţele care încarcă construcţia | |
Infrastructură rutieră | Ansamblul construcţiilor, instalaţiilor şi dotărilor care susţin desfăşurarea circulaţiei rutiere |
Insulă pentru dirijarea
circulaţiei |
Suprafaţă situată pe partea carosabilă amenajată sau marcată special pentru
canalizarea circulaţiei rutiere |
Intensitatea medie zilnică a traficului (M.Z.A.) | Raportul între volumul total anual de trafic şi numărul de zile ale anului. Se
exprimă în vehicule fizice sau etalon în 24 ore şi se determină pe baza prelucrării rezultatelor recensământurilor şi/sau înregistrărilor automate de circulaţie |
Intersecţie | Loc de întretăiere a două sau mai multe drumuri, amenajat pentru înlesnirea circulaţiei şi a schimbării direcţiei de mers |
Intersecţie denivelată | Loc de întretăiere a două sau mai multe drumuri, la niveluri diferite, cu scopul înlesnirii circulaţiei şi a schimburilor de trafic între drumuri sau autostrăzi |
Intersecţie giratorie | Intersecţie la acelaşi nivel, având o insulă sau un marcaj central în jurul căruia se desfăşoară circulaţie rutieră |
Intersecţie multiplă | Intersecţie la acelaşi nivel cu mai mult de patru ramuri de circulaţie |
Î | |
Îmbătrânirea lianţilor bituminoşi | Evoluţia ireversibilă a compoziţiei lianţilor bituminoşi până la pierderea capacităţii
de aglomerare datorită acţiunii nocive a factorilor naturali şi de trafic din exploatare |
Îmbrăcăminte bituminoasă | Îmbrăcăminte rutieră realizată din unul sau două straturi bituminoase |
Îmbrăcăminte bituminoasă drenantă |
Îmbrăcăminte rutieră realizată din mixturi asfaltice cu un volumul de goluri remanent ridicat (mai mare de 20 %), pe un suport impermeabil şi cu capacitate portantă corespunzătoare, în scopul drenării rapide a apelor din precipitaţii şi
îmbunătăţirii rugozităţi |
Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară |
Îmbrăcăminte rutieră realizată din mixturi asfaltice pe bază de materiale locale (anrobate bituminoase), din macadam penetrat sau semipenetrat sau din tratamente bituminoase şi aplicată, de regulă, pe drumuri pietruite pentru îmbunătăţirea
confortului şi a siguranţei circulaţiei |
Îmbrăcăminte din beton de ciment | Îmbrăcăminte rutieră realizată din unul sau două straturi de beton de ciment |
Îmbrăcăminte rutieră |
Partea superioară a structurii rutiere alcătuită din unul sau două straturi, rezistentă la uzură, care suportă direct acţiunea traficului şi a agenţilor atmosferici şi
protejează straturile inferioare |
Îmbrăcăminte rutieră rigidă | Îmbrăcăminte rutieră realizată din beton de ciment sau macadam cimentat |
Împănare | Operaţie de introducere prin cilindrare a splitului sau a altui material granular în
golurile dintre piatra spartă mare a macadamului sau fundaţiei din piatră spartă în scopul încleştării acesteia |
Împroşcare | Stropirea, împrăştierea în toate părţile a unui lichid sau noroi |
In situ | La faţa locului |
Încercare in situ | Încercări realizate direct la faţa locului, pe şantier |
Închiderea porilor suprafeţelor | Operaţia de etanşare (colmatare) prin diverse tehnologii (badijonare, şlam bituminos ş.a.) a suprafeţelor poroase |
Încrucişare | Intersecţie la acelaşi nivel cu patru ramuri de circulaţie |
Îndopare | Operaţia de introducere în golurile dintre pietrele macadamului a unui material mărunt sau split bitumat |
Înierbare | Creştere a vegetaţiei ierboase pe un teren în mod spontan sau prin însămânţarea unor amestecuri de ierburi |
Înnisipare | Îmbunătăţirea suprafeţei unui drum din pământ coeziv prin aport succesiv de nisip |
Înnobilarea agregatelor | Tratarea agregatelor naturale cu lapte de var sau alţi aditivi pentru a mări adezivitatea bitumului faţă de acestea |
Întârzietor de priză a
betonului |
Substanţă care, adăugată în beton, măreşte intervalul de priză |
Întreţinerea drumurilor |
Ansamblu de acţiuni şi lucrări fizice de intervenţie ce se întreprind pentru a conserva şi a adapta calitatea tehnică optimă a drumului în scopul de a asigura utilizatorilor, pe orice vreme, condiţii bune de [viabilitate] (circulaţie), securitate şi
confort, precum şi permanentă curăţenie şi aspect estetic zonei, pe toată durata de exploatare |
Întreţinere curentă | Activitatea de (curăţenie, estetică) (igienizare, înfrumuseţare-estetizare), reparaţii |
şi ajustări stabilită cu ocazia reviziilor | |
Întreţinere periodică |
Activităţi rutiere programate a se realiza punctual sau pe un sector de drum la
expirarea unei perioade de exploatare în scopul ridicării nivelului tehnic sau prevenirii apariţiei defecţiunilor |
Întreţinere preventivă |
Activitatea efectuată pe bază de program cu scopul de a menţine starea bună a drumului prin evitarea apariţiei defecţiunilor sau întârzierea lor precum şi
adaptarea structurii rutiere la evoluţia traficului |
J | |
Jalon | Tijă de lemn sau metal, având lungimi variabile, destinată marcării elementelor geometrice ale drumului pe teren |
Jalonare | Operaţia fixării de jaloane (ţăruşi) pe un traseu stabilit în vederea materializării
acestuia pe teren |
L | |
Laborator |
Ansamblu de mijloace de experimentare, cercetare şi verificare, inclusiv locul de
adăpostire a acestora. Se deosebesc laboratoare mobile de cercetare, didactice de control, inclusiv sectoare rutiere laborator (?) |
Lapte de ciment | Amestec de ciment cu apă în proporţii stabilite oentru a fi foarte fluid |
Lapte de var |
Suspensie stabilă, foarte fluidă, de var stins cu apă cu structură de hidrosol, mediul
de dispersie fiind apa. Se utilizează şi pentru îmbunătăţirea adezivităţii bitumului faţă de agregatele naturale |
Lăţimea drumului | Mărimea platformei drumului în aliniament formată din lăţimea părţii carosabile şi a acostamentelor |
Liant bituminos | Denumire generică dată lianţilor pe bază de bitum (bitum natural sau de petrol, emulsie bituminoasă, bitum tăiat, subif) |
Liant hidraulic | Pulbere minerală care, în amestec cu apa, reacţionează dând o pastă care se întăreşte în timp |
Liant modificat | Liant obţinut prin încorporarea de polimeri în liantul hidrocarbonat |
Liant puzzolanic | Material care, în amestec cu un activant în prezenţa apei, capătă proprietăţi hidraulice. Include cenuşa de termocentrală, tuful vulcanic, zgura granulată etc. |
Linia proiectului (linia
roşie) |
Axa proiectată a drumului, reprezentată în profil longitudinal |
Linia terenului | Linia, în profil longitudinal, reprezentând intersecţia dintre suprafaţa verticală care trece prin axa drumului cu suprafaţa terenului natural |
Lucrabilitate | Calitate specifică a mixturilor asfaltice, mortarelor şi betoanelor proaspete de a da
amestecuri omogene şi de a se pune cu uşurinţă în operă |
Lucrare ascunsă |
Elemente şi părţi din lucrările de construcţii care, în decursul execuţiei, devin
inaccesibile pentru verificare şi recepţie ca urmare a acoperirii prin lucrări efectuate ulterior |
Lucrare de artă |
Construcţie specială ca poduri, viaducte, pasaje superioare etc. care se execută cu scopul de a susţine o cale de comunicaţie (şi) pentru a-i asigura continuitatea în
cazul apariţiei unor obstacole (văi adânci, cursuri de apă etc.) |
Lucrări anexe ale drumului | Totalitatea lucrărilor şi dispozitivelor de pe platforma şi zona drumurilor care fac parte integrantă din drum (vezi drum) |
Lucrări de apărare | Totalitatea lucrărilor ce se execută pentru protejarea taluzurilor de acţiunea apelor
curgătoare |
Lucrări de terasamente | Totalitatea lucrărilor din pământ şi roci executate în scopul susţinerii suprastructurii unei căi de comunicaţie terestră |
Lungimea virtuală a traseului | Lungimea unui traseu fictiv, în aliniament şi în palier, pe care s-ar efectua acelaşi
lucru mecanic la deplasarea unui autovehicul ca şi în cazul deplasării pe traseul real |
M | |
Macadam |
Strat rutier alcătuit din piatră spartă monogranulară sort 40-63, aşternută şi cilindrată până la fixare, împănată cu split, apoi udată şi cilindrată până la încleştare, după care urmează umplerea golurilor rămase cu savură sau nisip şi
cilindrarea umedă în continuare până la fixarea definitivă a pietrei în strat |
Machetă | Model, executat la scară redusă, al unei construcţii, în scop de studiu, cercetare, prezentare etc. |
Malaxare | Procesul de amestecare pentru omogenizare a agregatelor naturale cu lianţi şi eventual cu apă |
Malaxor | Dispozitiv în care se amestecă materialele granulare cu lianţi |
Mastic bituminos | Amestec realizat de regulă din filer şi liant bituminos în anumite proporţii |
Material antiderapant | Agregate naturale granulare care, aşternute pe o suprafaţă cu polei, împiedică deraparea (lunecare) autovehiculelor |
Material concasat | Roci prelucrate prin fărâmiţare în maşini speciale (concasoare, granulatoare etc.) |
Mărgăritar | Pietriş cu granulaţia 7,1…16 mm, lipsit de parte fină, folosit în special la prepararea mixturilor asfaltice, mozaicuri, material de aşternut pe alei, în curţi etc. |
Microfisură | Fisură, la suprafaţa îmbrăcămintei rutiere, îngustă şi de mică adâncime, ce (şi care) nu îi prejudiciază stabilitatea |
Microrugozitate | Asperităţile suprafeţei unui agregat natural legate de natura sa specifică. Scara de mărime este de ordinul sub 0,5 mm |
Mixtură | Produs alcătuit dintr-un amestec de mai multe materiale, de obicei granulare |
Mixtură asfaltică (M.A.) |
Material de construcţie realizat din amestecuri obţinute, pe baza unor dozaje
judicios stabilite, din agregate naturale sau artificiale şi filer, aglomerate cu bitum, printr-o tehnologie adecvată |
Mixtură asfaltică colorată |
Mixturi asfaltice de culoare roşie, albă sau galbenă ce se prepară cu dozaje speciale folosindu-se diverşi pigmenţi coloranţi cu mare putere de acoperire (oxizi roşii de
fier, bioxid de titan etc.) |
Mixtură asfaltică cu execuţia la cald | Mixtură asfaltică realizată printr-un proces tehnologic care presupune încălzirea
agregatelor naturale, bitumului, executarea malaxării şi punerii în operă la temperaturi foarte ridicate |
Mixtură asfaltică cu execuţia la rece | Mixtura asfaltică realizată şi pusă în operă la temperatura mediului ambiant |
Mixtură asfaltică cu fibre |
Mixtură asfaltică realizată cu adaos de fibre naturale sau sintetice care permit sporirea grosimii peliculei de liant pe scheletul mineral (acţiune pe termen scurt) şi creşterea performanţelor mecanice şi de durabilitate ale amestecului bituminos
(acţiune pe termen lung) |
Mixtură asfaltică specială |
Mixtură asfaltică realizată în condiţii deosebite cu proprietăţi ce o recomandă pentru anumite scopuri (mixtură asfaltică colorată, mixtură asfaltică cu
performanţe superioare etc.) |
Mixtură asfaltică stocabilă |
Mixtură asfaltică realizată printr-o tehnologie specială astfel încât să poată fi păstrată în vrac sau saci de polietilenă în scopul de a fi utilizată pentru plombări de regulă în perioadele când fabricile de mixturi asfaltice sunt în stare de
nefuncţionare |
Modernizarea drumului |
Amenajarea complexă a unui drum existent, prin sistematizarea elementelor
geometrice şi aplicarea unei îmbrăcăminţi moderne în cadrul unui sistem rutier dimensionat conform reglementărilor tehnice în vigoare |
Mortar | Material de construcţie alcătuit dintr-un amestec, în anumite proporţii, din nisip, un liant şi eventual apă |
Mortar asfaltic | Mixtură asfaltică alcătuită din nisip, filer şi liant bituminos |
Mortar de ciment | Mortar în compoziţia căruia intră ciment, nisip şi apă |
Mortar de var | Mortar în compoziţia căruia intră var, nisip şi apă |
Mozaic |
Amestec special de beton şi diferite bucăţele de piatră, marmură, ceramică etc. de
un înalt grad de finisare, folosit pentru obţinerea unor suprafeţe decorative şi impermeabile |
Muchia platformei drumului | Linia de intersecţie între planul platformei drumului cu planul taluzului |
N | |
Nisip natural | Agregat natural de balastieră, neprelucrat sau prelucrat prin sortare şi spălare, de granulaţie 0…7,1 mm |
Nisip de concasaj | Agregat natural sfărâmat artificial cu dimensiunile 0…3,15 mm |
Nivel (niveluri) | Se referă la înălţimea, stadiul, altitudinea, la care se găseşte un punct, o linie sau o suprafaţă a unui loc, a unui obiect în raport cu un plan orizontal dat |
Nivelare | Operaţia prin care suprafaţa unei platforme se aduce la acelaşi nivel |
Nivelment | Totalitatea metodelor, procedeelor şi operaţiilor prin care se determină altitudinea unor puncte terestre în scopul reprezentării lor pe un plan |
Nod rutier | Totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor de semnalizare, precum şi a dotărilor din zona de intersecţie a două sau mai multe drumuri care se intersectează denivelat |
Normă tehnică | Reguli stabilite pe baze ştiinţifice şi tehnice pentru efectuarea unui proces tehnologic |
O |
Oboseală | Scăderea rezistenţei unui material, a unui strat rutier, a unei piese etc., din cauza unor solicitări repetate sau a unor angrenaje necorespunzătoare |
Ochi de pisică (catadioptri) |
Dispozitiv de sticlă sau material plastic care are pe faţa exterioară numeroase faţete ce reflectă razele de lumină proiectate asupra lor şi care este folosit ca piesă de semnalizare a vehiculelor rutiere, a panourilor rutiere, pe suprafaţa părţii carosabile
în vederea măririi siguranţei circulaţiei |
Odihnă | Sector de drum în palier sau cu o declivitate mică, intercalat pe porţiunile de traseu cu declivităţi mari prelungite |
Omogenitate | Proprietatea unui obiect de a avea aceleaşi proprietăţi în toate punctele sale, o alcătuire unitară ale cărei părţi sunt de aceeaşi natură |
Omogenizare | Operaţia de amestecare a componenţilor unui sistem eterogen pentru a se obţine un material care să aibă aceeaşi compoziţie în toată masa lui |
P | |
Palier | Porţiune orizontală din profilul longitudinal al unui drum |
Pană de racordare | Suprafaţă triunghiulară prin care se face racordarea părţii carosabile nesupralărgite din aliniament cu partea carosabile supralărgită din curbă |
Panou antiorbire | Element de construcţie special realizat, de regulă, în zona mediană a autostrăzilor,
cu scopul eliminării efectului dăunător al luminii farurilor pentru utilizatorii care circulă din sens contrar |
Panou (ecran) antizgomot | Zid special construit (astfel) încât să limiteze transmiterea zgomotelor produse de circulaţie în zonele locuite |
Panou de semnalizare | Tablă indicatoare pe care sunt inscripţionate informaţii importante pentru utilizatorii rutieri |
Pantă | Sector de drum în lungul căruia se coboară în sensul kilometrajului drumului |
Pantă transversală | Înclinarea în raport cu orizontala, în profil transversal, a suprafeţei părţii carosabile şi a acostamentelor, exprimată în general în procente |
Parapet (parapete) | Elemente de construcţie din metal sau beton aşezate la marginea platformei
drumului sau pe zona mediană a autostrăzii în scopul măririi siguranţei circulaţiei rutiere |
Parazăpezi | Panouri fixe, mobile sau plantaţii amplasate în vecinătatea drumului cu scopul de a evita înzăpezirea acestuia |
Parte carosabilă | Parte din platforma drumului amenajată corespunzător şi destinată circulaţiei vehiculelor |
Pas de proiectare | Distanţa dintre două schimbări consecutive de declivitate |
Pasaj de nivel | Intersecţia între un drum şi o cale ferată, amenajată la acelaşi nivel |
Pasaj denivelat | Intersecţia între două căi de comunicaţie, amenajată la niveluri diferite |
Pasaj inferior | Construcţie specială care permite unui drum să trecă pe sub alt drum, cale ferată (sau pe sub un obstacol) |
Pasaj superior | Construcţie de artă (pod), inclusiv căile de acces, care permite unui drum să treacă
pe deasupra unui alt drum, cale ferată (sau obstacol) |
Pasarelă | Pasaj superior, îngust rezervat pietonilor |
Patul drumului | Suprafaţă amenajată a terasamentelor care constituie suportul structurii rutiere |
Pavaj | Îmbrăcăminte rutieră formată din materiale în formă de blocuri (pavele, calupuri, bolovani etc.) aşezate pe o fundaţie prin intermediul unui strat de nisip sau mortar |
Pavea | Piesă de formă cubică sau prismatică confecţionată din piatră dură, lemn, clincher,
beton etc. folosită la executarea pavajelor |
Pământ | Acumulare de particule solide minerale, produse prin dezagregarea fizică sau chimică a rocilor care pot conţine sau nu materii organice |
Pământ stabilizat | Pământ ale cărui proprietăţi sunt modificate prin lianţi, procedee mecanice sau
chimice în sensul asigurării unor caracteristici fizico-mecanice constante independent de variaţiile de umiditate sau influenţe climaterice |
Pământ vegetal | Stratul superior al pământului pe grosimea rădăcinilor ierburilor |
Peaj |
Dreptul de a percepe o taxă pentru folosirea unei căi de comunicaţie. Preţ plătit
pentru a avea acces la o cale de comunicaţie (autostradă) sau la o lucrare de artă (pod, viaduct, tunel) |
Penetrare | Acţiune care determină pătrunderea prin gravitaţie a unui liant bituminos sau a mortarului de ciment într-un strat cu goluri relativ mari, pe o adâncime variabilă |
Perdea de protecţie | Plantaţie de arbori şi arbuşti pe zona drumului pentru protecţia contra înzăpezirilor |
Pereu | Strat de protecţie din pavaj din piatră brută sau dale din beton cu care se căptuşesc taluzurile, şanţurile, sferturile de con etc. pentru a le proteja împotriva eroziunilor |
sau surpărilor de pământ | |
Permeabilitate | Proprietatea unui material poros de a permite unui fluid să treacă prin el |
Pichet | Ţăruş de lemn sau metal care se înfige în pământ pentru a marca axa unui traseu, locul de plantare a unor stâlpi etc. |
Pichetare | Operaţia de plantare a picheţilor (ţăruşilor) pentru a marca ceva (de exemplu axa drumului) |
Piciorul taluzului | Partea inferioară a unui taluz în punctul de contact al acestuia cu terenul natural |
Pietriş | Agregat natural de balastieră cu granulaţia 7,1…71,0 mm, selecţionat în sorturi |
Pietruirea drumului |
Ansamblu de lucrări ce se realizează pe bază de proiecte în scopul de a trece drumurile de pământ într-o categorie superioară(. Se realizează) prin consolidarea părţii carosabile cu piatră spartă cilindrată sau macadam, construite pe straturi izolatoare şi de fundaţie din materiale corespunzătoare (balast), asigurându-se un teren de fundaţie negeliv şi scurgerea apelor. Se recomandă ca macadamul să fie
etanşat printr-o tehnologie adecvată |
Pistă | Cale special amenajată pentru circulaţia unui anumit tip de vehicule (ex. pistă pentru ciclişti, pistă de încercare, pistă de decolare-aterizare(pentru avioane) |
Pistă pentru ciclişti | Fâşie de teren amenajată, destinată circulaţiei cu bicicleta |
Placă vibratoare | Dispozitiv care acţionează prin vibraţiile verticale ale unei plăci orizontale în scopul compactării materialelor |
Plasticitate | Proprietatea unui material de a căpăta deformaţii permanente, fără fisurare, când
este supus anumitor sarcini |
Plastifiant pentru beton de ciment | Adaos pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului proaspăt şi care permite reducerea raportului apă/ciment |
Platforma drumului | Suprafaţa care cuprinde partea carosabilă şi acostamentele sau, după caz, trotuare,
piste pentru ciclişti, zone verzi |
Platformă de staţionare | Lărgirea locală a părţii carosabile sub forma unei fâşii longitudinale pentru staţionarea vehiculelor fără a stânjeni circulaţia rutieră |
Plombare | Operaţia de reparare îngrijită, prin umplere cu material adecvat, a gropilor dintr-o
îmbrăcăminte rutieră |
Polei | Strat subţire de gheaţă, continuu şi neted, format pe suprafaţa de rulare a drumului sau pe alte obiecte, prin îngheţarea apei provenite din ploaie sau din topirea zăpezii |
Poluare |
Complex de fenomene care au schimbat sau tind să schimbe mediul ambiant în detrimentul echilibrului ecologic natural. Faptul ca aerul, apele, mediul înconjurător să devină nocive prin evacuarea de gaze, răspândirea de reziduuri
chimice, deşeuri industriale etc. |
Porozitate |
Proprietatea unui corp de a avea pori în masa sa prin care poate trece apa, aerul etc.
Raportul între volumul porilor dintr-o cantitate de pământ şi volumul aparent (volumul total al pământului inclusiv golurile) al acelei cantităţi |
Portal |
1. Cadru metalic realizat cu scopul susţinerii unor panouri de semnalizare deasupra părţii carosabile, în afara gabaritului drumului.
2. Lucrare monumentală situată în afara gabaritului drumului, la intrarea într-o localitate |
Portanţa terenului de bază | Presiunea maximă admisă în terenul de bază care nu provoacă apariţia zonelor de rupere şi care nu conduce la pierderea stabilităţii generale |
Praf | Material solid în formă de particule foarte fine (0,005…0,05 mm) şi uşoare produs prin dezagregarea naturală sau prin măcinarea unor roci |
Prefabricat | Element sau parte din construcţie confecţionat în fabrică sau în atelier, de regulă în serie, înainte de a fi transportat la locul de montare sau asamblare |
Prelevare de probe | Acţiunea de extragere, de luare dintr-un întreg, a unei anumite cantităţi mici în vederea efectuării de încercări în laborator |
Probă | Eşantion, cantitate mică, reprezentativă dintr-un material prelevat în vederea efectuării asupra sa de încercări în laborator |
Profil longitudinal (profiluri …) | Proiecţia desfăşurată pe un plan vertical a intersecţiei dintre suprafaţa generată de verticalele duse prin axa drumului cu suprafaţa părţii carosabile şi cu terenul
natural |
Profil transversal | Reprezentarea secţiunii drumului şi a terenului natural într-un plan normal pe axa drumului într-un punct oarecare al traseului |
Profil transversal mixt | Profil transversal format parţial din umplutură (rambleu) şi parţial din săpătură
(debleu) |
Profil transversal tip | Secţiune transversală care, prin alcătuire şi detalii constructive, caracterizează un sector de drum |
Protejarea taluzurilor | Operaţia de apărare a taluzurilor prin lucrări adecvate împotriva influenţelor dăunătoare ale unor agenţi externi |
Pulverulent | Material care se prezintă sub formă de pulbere |
Punct negru | Sector de drum de lungime redusă pe care apare o concentrare a accidentelor de circulaţie |
Puţ absorbant | Săpătură de formă cilindrică făcută în pământ până la un strat permeabil prin care
se introduc în sol, în cantităţi mici, apele uzate din şanţuri după o curăţare prealabilă de corpurile în suspensie pe care le conţin |
Puzzolană |
Produs natural de origine vulcanică, bogat în silice amorfă şi alumină, care în prezenţa apei şi a varului capătă proprietăţi liante. Prin extindere, produs natural
sau artificial având proprietăţi puzzolanice |
R | |
Racordare în plan | Introducerea unei curbe tangente la două aliniamente consecutive |
Racordare în spaţiu | Transformarea progresivă a profilului transversal cu două pante din aliniament în profil transversal cu pantă unică în curbă |
Racordare progresivă | Introducerea unei curbe progresive între aliniamente şi curbe arc de cerc sau între două aliniamente, pentru facilitarea înscrierii vehiculelor în curbă |
Racordare verticală | Introducerea între două declivităţi consecutive din profilul longitudinal a unui arc de cerc sau parabolă tangent la cele două declivităţi |
Rambleu (rambleuri) | Umplutură compactată de pământ sau de materiale locale având forme regulate, destinată să susţină suprastructura drumului |
Ramificaţie | Intersecţie la acelaşi nivel a trei direcţii de circulaţie |
Rampă | Sector de drum în lungul căruia se urcă în sensul kilometrajului drumului |
Ranforsare |
Ansamblul de lucrări pentru mărirea capacităţii portante a complexelor rutiere existente, în principal prin executarea unor noi straturi rutiere şi asanarea corpului
drumului |
Raza curbei |
Distanţa de la centrul racordării la orice punct situat pe arcul de cerc (în cazul racordărilor circulare sau a celor cu curbe progresive şi arc de cerc central) sau de la centrul racordării la mijlocul acesteia (în cazul racordărilor cu curbe progresive
fără arc de cerc) |
Reabilitarea drumurilor |
Ansamblul lucrărilor privind mărirea capacităţii portante a complexelor rutiere a
drumurilor existente, (re)amenajarea elementelor geometrice, asigurarea scurgerii apelor şi a siguranţei circulaţiei |
Reciclare |
Recuperarea unui material cu începere de la fluxul deşeurilor de producţie şi tratamentul acestuia, dacă este necesar, în scopul de a-l reutiliza ca material brut
similar materialelor de origine din care a provenit |
Reciclarea mixturilor asfaltice |
Operaţia de recondiţionare a mixturilor asfaltice vechi obţinute din îmbrăcăminţile bituminoase decapate (frezate, rabotate) prin adaos de agregate naturale şi lianţi. Operaţia poate fi realizată la cald sau la rece, in situ sau în fabrici de mixturi
asfaltice |
Reflectorizant (strat) |
Strat alcătuit din numeroase bile mici de sticlă înglobate într-un material plastic
transparent şi colorat care reflectă bine lumina incidentă şi care se utilizează în semnalizarea rutieră |
Refugiu pentru pietoni | Fâşie supraînălţată, necarosabilă, amenajată la străzi în staţiile mijloacelor de transport în comun sau la traversarea străzilor |
Regenerarea îmbrăcămintei
bituminoase |
Operaţie de readucere a îmbrăcămintei bituminoase la proprietăţile iniţiale prin tehnologii specifice, de regulă prin aplicarea de tratamente bituminoase |
Regim hidrologic | Caracteristică a complexului rutier determinată în funcţie de posibilităţile de alimentare cu apă a frontului de îngheţ în corpul drumului |
Reîncărcare | Refacerea unei pietruiri degradate prin adaos de material pietros, prin aşternerea şi
cilindrarea acestuia după o prealabilă scarificare |
Reologie | Ramură a ştiinţei care studiază curgerea lentă şi deformarea în timp a corpurilor solide sub acţiunea forţelor exercitate asupra lor |
Repararea suprafeţei
degradate |
Ansamblu de operaţii ce trebuie realizate pentru readucerea în condiţii bune de
funcţionare a tuturor suprafeţelor carosabile degradate |
Reprofilare |
Ansamblul de lucrări executate prin rabotare sau adaos de materiale, în scopul de a
reface profilul longitudinal şi mai ales profilul transversal al drumului, dându-i o formă corespunzătoare |
Reţea rutieră | Ansamblul drumurilor pe care se realizează circulaţia autovehiculelor pe un anumit |
teritoriu sau a(l) drumurilor de aceeaşi categorie | |
Reutilizarea mixturilor asfaltice | Operaţiile de aducere a mixturilor asfaltice recuperate în situaţia de a putea fi folosite în anumite scopuri |
Revizia drumurilor |
Ansamblu de acţiuni realizate în scopul de a constata starea tehnică a drumurilor prin examinare şi cercetare la faţa locului în scopul de a (stabili lucrări de intervenţie pentru a corecta eventualele defecţiuni şi a constitui baza unor decizii
fundamentate (în elaborarea de strategii pe orizonturi de timp diferite) |
Revizia podurilor |
Ansamblu de acţiuni realizate în scopul de a constata starea tehnică a podurilor
prin examinare şi cercetare la faţa locului în scopul de a corecta eventualele deficienţe şi a constitui baza unor decizii fundamentate |
Rezistenţă la uzură | Proprietatea agregatelor naturale de a suporta acţiunea de uzură produsă în cadrul unor încercări de laborator, fără a-şi modifica dimensionările iniţiale |
Ridicare topografică | Totalitatea operaţiilor de teren şi birou care au drept scop determinarea poziţiilor punctelor în vederea întocmirii unui plan sau a unei hărţi topografice |
Rigolă |
Construcţie anexă pentru colectarea şi evacuarea apelor meteorice, de regulă cu profil curent triunghiular, de adâncime mică, amenajată în lungul drumului sau
străzii, la marginea platformei, pe care la nevoie vehiculele se pot opri |
Rocă | Asociaţie de materiale minerale naturale, de compoziţie aproape uniformă, care formează scoarţa terestră definită prin compoziţie mineralogică, structură şi textură |
Rost |
Spaţiu liber dintre pietrele pavajelor din piatră fasonată sau dintre plăcile prefabricate din mixturi asfaltice sau beton. Spaţiu liber amenajat în mod special care împarte îmbrăcămintea din beton de ciment în dale pentru a împiedica
fisurarea datorită contracţiei sau dilatării acestora şi pentru necesităţi de execuţie |
Rugozitate |
Asperităţi ale (aspect sau textură) suprafeţei de rulare produsă prin dimensiunile, forma şi asprimea suprafeţei granulelor agregatelor naturale. Caracteristică a suprafeţei de rulare care conferă o bună aderenţă [între pneurile] a pneurilor roţilor
vehiculelor (şi) la îmbrăcămintea rutieră |
Ruperea emulsiei |
Separarea ireversibilă a celor două faze ale unei emulsii prin coalescenţa particulelor de bitum. Ruperea emulsiei de bitum se produce mai ales: pentru emulsiile anionice prin evaporare; pentru emulsiile cationice, prin reacţia cu
agregatele naturale. După viteza de rupere se disting emulsii cu rupere rapidă, cu rupere semirapidă, lentă şi suprastabile |
S | |
Saramură | Soluţie apoasă de clorură de sodiu sau alţi fondanţi chimici, utilizată în lucrările de combatere a poleiului |
Sarcină pe osie | Greutatea preluată de osia unui vehicul la care se adaugă greutatea proprie a acesteia |
Savură |
Sortul 0-8 mm sau 0-16 mm obţinut în procesul de concasare simplă a rocilor dure şi de duritate medie folosit, de regulă, ca material de agregaţie la executarea
macadamului |
Scarificare |
Operaţia de desfacere mecanizată a unui strat rutier pe o anumită adâncime sau
afânarea unui pământ foarte tare, folosind un utilaj adecvat (autogreder, scarificator, plug) |
Sector de drum | Porţiune de drum delimitată convenţional |
Sector de sortare,
colectare sau triere a circulaţiei |
Porţiune de drum prevăzută înaintea unei intersecţii dirijate pentru canalizarea circulaţiei pe direcţii de mers |
Segregare | Separarea granulelor de dimensiuni diferite în timpul manipulării, depozitării sau transportului, cele cu masă mare migrând spre baza grămezilor |
Semnalizare | Acţiunea de înştiinţare, comunicare prin semnale, panouri, instalaţii, marcaje, indicatoare de circulaţie a unor mesaje către utilizatori |
Semnalizare rutieră | Ansamblu de instalaţii, accesorii şi semne convenţionale amplasate pe platforma sau în zona drumului pentru dirijarea, orientarea şi siguranţa circulaţiei rutiere |
Sens giratoriu | Intersecţie în care circulaţia se desfăşoară în giraţie (mişcare circulară), fără restricţii, de la dreapta la stânga |
Sensul drumului |
Direcţia de creştere a kilometrajului drumului faţă de origine, în funcţie de care se stabilesc noţiunile de: parte stângă şi parte dreaptă a drumului, precum şi noţiunile
de rampă şi pantă |
Serpentină | Curbă situată fie în interiorul aliniamentelor, fie în exteriorul acestora, cu rază mică (sub 40 m) , racordând, cu ajutorul unor curbe auxiliare,) două aliniamente |
care se intersectează sub un unghi ascuţit (sub 40°), situată fie în interiorul
aliniamentelor, fie în exteriorul acestora, cu ajutorul unor curbe auxiliare. Pe serpentină declivitatea nu trebuie să depăşească 3,5 % |
|
Simbol, acronim |
Semn convenţional, iniţială scrisă cu literă mare, grup de semne convenţionale folosite în tehnică şi ştiinţă pentru reprezentarea unor noţiuni, operaţii, mărimi, fenomene, nume etc. Simbolurile se notează cu litere mari, fără puncte între ele atunci când acestea alcătuiesc un cuvânt şi cu puncte între literele mari când
acestea se citesc separat (de ex. IPTANA, respectiv D.R.D.P.) |
Sistem | Ansamblu de elemente care sunt în interdependenţă alcătuind un întreg organizat. Mod de organizare a unui proces, a unei operaţii, a unei activităţi |
Sistem de transport |
Totalitatea mijloacelor şi instalaţiilor de transport, funcţionând în interdependenţă, grupate după anumite criterii (tehnic, geografic, integrate etc.) pentru a realiza o activitate de transport organizată, recurgând la tehnologii şi în special la sistemele
inteligente de transport |
Sondaj |
Operaţia de cercetare a modului de alcătuire a structurilor rutiere şi stabilirea
naturii materialului, grosimii straturilor, prelevarea unor probe pentru studii în laborator |
Sortare | Operaţia de separare a granulelor agregatelor naturale după mărimi folosindu-se site şi ciururi |
Split | Agregat natural rezultat din concasarea simplă a rocilor şi sortat în sorturile: 8-16 mm ; 16-25 mm ; 25-40 mm |
Stabilizarea pământului | Tratament mecanic, chimic sau cu lianţi, realizat în scopul măririi stabilităţii pământului sau îmbunătăţirii proprietăţilor sale |
Stabilizare | Tratarea mecanică sau cu lianţi a agregatelor naturale utilizate în straturile rutiere în scopul măririi capacităţii portante şi a rezistenţei în timp a acestora |
Stabilopod | Element din beton, având o formă stelată cu patru braţe tronconice simetrice, utilizat pentru protecţia taluzurilor digurilor marine şi disiparea energiei valurilor |
Stropirea liantului |
Operaţia de răspândire a liantului bituminos (bitum cald, emulsie bituminoasă etc) pe suprafaţa straturilor rutiere, de regulă, pe stratul de uzură, în tehnologia
tratamentelor bituminoase |
Staţie de peaj (taxare) | Punct de oprire special amenajat pentru perceperea peajului, amplasat , de regulă, pe o autostradă sau la capetele unei lucrări de artă (pod, viaduct, tunel) |
Stâncă | Bloc mare de piatră (în munţi) cu pereţi colţuroşi, ascuţiţi |
Stradă |
Drum public în interiorul localităţilor, special amenajat, destinat circulaţiei autovehiculelor, a mijloacelor de transport în comun, a pietonilor, a cicliştilor,
amplasării reţelelor tehnico-edilitare şi asigurării acceselor la clădiri |
Strat de bază (straturi…) |
Parte din structura rutieră situată între îmbrăcăminte şi stratul (straturile) de fundaţie având rolul de a prelua încărcările din trafic, în special acţiunile tangenţiale şi de întindere, repartizând fundaţiei eforturi verticale în limita
capacităţii de rezistenţă a acesteia |
Strat de formă |
Partea superioară a terasamentelor alcătuită din pământ îmbunătăţit sau stabilizat în
scopul realizării unei capacităţi portante satisfăcătoare şi uniforme sub structura rutieră |
Strat de fundaţie |
Strat (straturi) din materiale prelucrate corespunzător, situat sub stratul de bază sau sub îmbrăcăminte, destinat a prelua, repartiza şi transmite terasamentelor
solicitările traficului |
Strat de legătură |
Strat situat la partea inferioară a îmbrăcămintei bituminoase (când aceasta este formată din două straturi) care face legătura între stratul de uzură şi stratul de bază sau de fundaţie al structurii rutiere. Se realizează dintr-o mixtură asfaltică cu un
volum de goluri mare |
Strat de protecţie |
Strat constructiv cu rol, după caz: drenant, anticapilar, izolator sau antigeliv, aşezat
pe pamântul din patul drumului în scopul de a feri structura rutieră sau pământul de efecte dăunătoare |
Strat de rezistenţă |
Strat situat la partea inferioară a îmbrăcămintei din beton de ciment (când aceasta este formată din două straturi) care face legătura dintre stratul de uzură şi stratul
(straturile) de fundaţie ale structurii rutiere |
Strat de uzură (strat de rulare) | Stratul de la suprafaţa îmbrăcămintei rutiere, executat din materiale rezistente,
impermeabile, de obicei rugos, care este în contact direct cu pneurile autovehiculelor şi cu condiţiile climaterice |
Strat rutier | Strat din componenţa structurii rutiere |
Strierea betonului | Operaţia de executare pe suprafaţa betonului a unor mici şănţuleţe (striuri) în |
scopul de a-i mări rugozitatea | |
Stropirea liantului | Operaţia de răspândire a unui liantului bituminos pe suprafaţa straturilor rutiere, de regulă, pe stratul de uzură în tehnologia tratamentelor bituminoase |
Structură | Ansamblu format din elemente care asigură rezistenţa şi stabilitatea unei
construcţii, preluând şi transmiţând la fundaţii încărcările care acţionează asupra ei |
Structură rutieră |
Scheletul de rezistenţă al drumului, alcătuit dintr-un ansamblu de straturi realizate din materiale prelucrate prin tehnologii adecvate şi dimensionate astfel încât să poată prelua, pe o perioadă determinată, solicitările din trafic şi din condiţiile
climaterice în limita deformaţiilor admisibile |
Structură rutieră mixtă |
Structura rutieră care are în alcătuirea sa un strat sau straturi în compoziţia cărora
intră lianţi hidraulici sau puzzolanici, iar straturile de acoperire şi îmbrăcămintea sunt de natură bituminoasă |
Structură rutieră multistrat | Structura rutieră formată din mai mult de două straturi |
Structură rutieră rigidă | Structura rutieră care are îmbrăcămintea din beton de ciment sau macadam cimentat |
Structură rutieră suplă (flexibilă, nerigidă) | Structura rutieră în alcătuirea căreia nu intră nici un strat care conţine lianţi hidraulici sau puzzolanici, iar îmbrăcămintea este de natură bituminoasă |
Subif (suspensie de bitum filerizat) | Dispersie de bitum în apă, în prezenţa varului hidratat în pastă |
Subprodus industrial | Material obţinut în timpul producerii unui alt material considerat ca produs principal |
Suprafaţă de rulare | Suprafaţa din platforma drumului special amenajată pentru circulaţia vehiculelor |
Supraînălţare în curbă | Transformarea profilului transversal convertit prin mărirea pantei transversale unice în curbă, în scopul combaterii derapajului |
Supralărgire în curbă | Sporul de lăţime dat părţii carosabile în curbe pentru a permite înscrierea
vehiculelor, în special a celor lungi, în banda de circulaţie |
Suprastructura drumului | Parte din corpul drumului care cuprinde structura rutieră şi amenajarea acostamentelor |
Ş | |
Şablon | Dispozitiv (tipar), de regulă din scândură, folosit la trasarea şanţurilor sau verificarea profilurilor transversale ale drumului |
Şanţ | Construcţie, de regulă sub formă de canal deschis, cu secţiunea trapezoidală,
destinată colectării apelor meteorice de pe platforma drumului sau taluzuri şi dirijării lor către un sistem de evacuare |
Şanţ de gardă |
Şanţ executat în amonte de creasta unui taluz de debleu sau la o mică distanţă de piciorul unui taluz de rambleu, în scopul colectării apelor meteorice de pe versant şi dirijării lor către un sistem de canalizare, împiedicând astfel degradarea
taluzurilor sau rambleurilor |
Şosea | Drum public situat în afara localităţilor |
T | |
Taluz (taluzuri) | Suprafaţa înclinată a terasamentelor sau terenului natural care mărgineşte lateral un rambleu sau un debleu |
Tăvălug | Rulou metalic sau beton utilizat pentru compactarea locală a materialelor (de
exemplu mixturi asfaltice) |
Terasamente |
Totalitatea lucrărilor executate din pământ şi pe, sau în pământ, sau din alte
materiale provenite din roci sau subproduse industriale, în vederea realizării rambleurilor şi debleurilor ce constituie infrastructura drumurilor |
Teren de fundare | Volum de rocă sau de pământ, influenţat de solicitările transmise de structura rutieră |
Termoizolant | Material sau dispozitiv care are proprietatea de a îngreuna sau împiedica transmiterea căldurii, permiţând izolarea faţă de influenţele termice exterioare |
Termoregenerare |
Tehnologia de îmbunătăţire a caracteristicilor stratului de uzură prin încălzire, scarificare şi reutilizarea corectată a materialului recuperat inclusiv aplicarea unui nou strat subţire din mixtură asfaltică care se recomandă să aibă caracteristici
antiderapante |
Termoreprofilare |
Operaţia de recondiţionare suprafeţei unei îmbrăcăminţi bituminoase vechi (cu defecţiuni) prin încălzire, scarificare uşoară şi compactare, fără a se ridica
materialul vechi din îmbrăcăminte şi fără adaos de material nou |
Textură | Modul de alcătuire a solului, a unei roci etc. din punctul de vedere al formei, |
dimensiunilor şi mai ales al aranjării componenţilor şi al raporturilor dintre aceştia (textură granulară, compactă, fibroasă etc.) | |
Torent |
Curs de apă temporar, cu viteză şi putere de eroziune mare, care apare în urma ploilor repezi şi abundente sau după topirea bruscă a zăpezii, pe povârnişurile
munţilor şi dealurilor |
Trafic de calcul |
Numărul de osii standard, cu sarcina pe osie de 115 kN, (ce circulă) pe banda de
circulaţie cea mai solicitată, echivalent vehiculelor care vor circula pe drumul proiectat pe perioada de perspectivă |
Transport durabil |
Concept care are în vedere sistemul care permite particularilor şi societăţilor satisfacerea principalelor nevoi de mobilitate într-o manieră consistentă şi compatibilă cu sănătatea oamenilor şi a ecosistemelor, sub semnul echităţii generaţiilor şi între ele. Transportul durabil este abordabil, funcţionează eficient, oferă alegerea modurilor de transport şi sprijină o economie durabilă, limitează emisiunile şi deşeurile la parametri care nu depăşesc capacitatea planetei de a le absorbi, reduce la minimum zgomotul şi utilizarea terenurilor. Pe plan social, în particular, transportul durabil trebuie să permită pe termen lung diferiţilor clienţi, având o limită mai mică fizică sau intelectuală, dispunând de venituri modeste, locuind în regiuni îndepărtate etc. o mai bună accesibilitate la mijloacele publice de
transport |
Transport integrat |
Transport accesibil permiţând circulaţia liberă pe mai multe reţele, între care sunt
posibile corespondenţe situat în interiorul unei amenajări urbane sau teritoriale concepute într-o manieră globală |
Transport inteligent |
Transportul inteligent utilizează un anumit număr de idei, sisteme şi tehnologii (moderne) în scopul îmbunătăţirii eficienţei transportului şi mobilităţii, mărind securitatea, optimizând folosirea mijloacelor de transport existente şi resursele energetice, protejând în acelaşi timp mediul înconjurător. În cadrul transportului inteligent se dezvoltă sistemele avansate privind transportul public, informarea
utilizatorilor, gestiunea fluxului, controlul vehiculelor, transportul individual etc. |
Tranşee | Şanţ de dimensiuni foarte mari, debleuri pentru construcţia unor căi de comunicaţie terestre |
Traseul drumului | Proiecţia axei drumului pe suprafaţa terenului |
Tratament bituminos (T.B.) | Înveliş obţinut pe o suprafaţă (partea carosabilă) prin una sau mai multe stropiri cu
un liant bituminos urmate de acoperiri cu agregate naturale concasate şi cilindrare uşoară |
Tratament bituminos multiplu (T.B.M.) | Tratament bituminos realizat din mai multe stropiri cu liant, urmate de acoperiri cu agregate naturale şi cilindrare |
Trotuar | Partea laterală amenajată de-a lungul unei străzi, de regulă supraînălţată, destinată circulaţiei pietonilor |
Tuf vulcanic | Rocă formată prin întărirea depozitelor de cenuşă vulcanică |
Tunel rutier (tuneluri …) | Galerie subterană care permite trecerea unui drum printr-un masiv de teren, pe sub nivelul solului sau pe sub apă |
Ţ | |
Ţăruş | Piesă scurtă din lemn rotund, ascuţită la un capăt, care se poate bate în pământ pentru a marca un punct al unui traseu, al unei alinieri etc. |
U | |
Umiditate | Raportul dintre masa apei conţinută în porii unei cantităţi de pământ şi masa particulelor solide din acea cantitate |
Umiditate optimă de compactare | Umiditatea pentru care, în cursul operaţiei de compactare, se obţine valoarea
maximă a densităţii în stare uscată a pământului compactat pentru un lucru mecanic specific de compactare dat |
Umplutură | Completarea la nivelul proiectat cu pământ sau alte materiale, precum şi efectuarea unor construcţii de apărare situate deasupra nivelului terenului înconjurător |
Unghiul taluzului natural | Unghiul faţă de un plan orizontal sub care se aşază liber un material granular |
Uniformitate | Caracteristică a suprafeţei unei îmbrăcăminţi rutiere care are aceeaşi formă, aceeaşi înfăţişare, fără variaţii |
Utilizator (rutier) | Persoană care foloseşte drumul pentru circulaţie, ca pieton sau prin intermediul
unui vehicul |
Uzura îmbrăcămintei rutiere | Reducerea grosimii îmbrăcămintei structurii rutiere sub acţiunea circulaţiei rutiere |
V |
Variantă |
Sector de drum provizoriu care permite continuitatea circulaţiei rutiere în zona construirii unor lucrări de artă sau pe durata realizării unor lucrări de întreţinere a
complexelor rutiere |
Vâscozitate | Rezistenţa pe care un fluid supus la forfecare o opune la deplasarea straturilor care îl alcătuiesc |
Vehicul agabaritic | Vehicul care depăşeşte gabaritul standard sau sarcina admisă |
Viabilitatea drumului | Calitatea unui drum de a asigura condiţiile necesare desfăşurării normale, fără întreruperi a circulaţiei rutiere |
Viaduct | Lucrare de artă (pod), în general de lungime mare, care permite traversarea unei văi adânci de către un drum sau cale ferată |
Vibrofinisor | Maşină specială care pune în operă mixturi asfaltice sau betoane de ciment în straturi de grosimi stabilite |
Viitură | Creşterea şi descreşterea rapidă a debitului unui curs de apă din cauza ploilor torenţiale, a topirii bruşte a zăpezii, a ruperii unor baraje etc. |
Viraj | Schimbarea direcţiei de mers |
Vitezometru | Instrument adaptat pentru măsurarea vitezei unui vehicul |
Vizibilitate | Distanţa maximă până la care poate fi văzut cu ochiul liber un obiect în condiţii atmosferice date |
Z | |
Zestrea drumului | Totalitatea materialelor componente ale straturilor din structura rutieră |
Zid de sprijin |
Construcţie masivă, rezistentă, executată din materiale pietroase (piatră brută) sau
beton de ciment, pentru a prelua împingerea pământului şi eventualele încărcări utile şi să le transmită la teren, fie direct, fie prin intermediul unei fundaţii |
Zona de granulozitate | Suprafaţa dintre două curbe de granulozitate succesive, recomandată pentru obţinerea calităţii dorite la un anumit material, de regulă compozit |
Zona de protecţie | Suprafaţă de teren situată de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă, necesară protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului |
Zona de siguranţă | Fâşie de teren, situată de o parte şi de alta a amprizei drumului, destinată plantaţiilor şi altor scopuri în exploatarea drumului |
Zona drumului | Suprafaţa de teren ocupată de drum şi de lucrările aferente drumului, constituită din ampriză şi zonele de siguranţă |
Zona mediană |
Fâşie de teren necirculabilă care separă cele două căi unidirecţionale ale autostrăzilor, de regulă amenajată cu plantaţii de arbuşti, instalaţii pentru diminuarea efectului de orbire datorat luminii farurilor autovehiculelor, cu rol în amplasarea unor dispozitive de siguranţă a circulaţiei, stâlpi pentru portale de
semnalizare, colectarea şi evacuarea apelor etc. |
Sursa: https://roadsflow.com/