Cimentul este un liant hidraulic unitar clincherizat în formă de pulbere, după ce se amestecp formează o pastă ce face priză și se întărește. Cimentul reprezintă cel mai vechi si mai important material de constructii folosit la fabricarea betonului, prin amestec de nisip, pietriș, apă și aditivi. După întărire, își menține rezistența si stabilitatea, chiar și sub apă.
Cimentul are o istorie lungă şi impresionantă în spatele acestui important material de construcţie, începand cu mii de ani in urmă, chiar inainte de piramidele egiptene si este cel mai folosit material din lume dupa apă.
Un liant hidraulic și un ingredient cheie in producerea de betoane și mortare, a intrat în folosirea pe scară largă in timpul Revoluției Industriale.
Amestecul de var, calcar, nisip şi apă a fost utilizat din cele mai vechi timpuri. In primul secol al erei noastre, romanii au perfecționat acest amestec adaugând materie primă vulcanică provenită din regiunea Pozzoli, rezultând un liant cu proprietați hidraulice capabil sa fie utilizat la lucrari hidrotehnice.
Betonul a fost invetat de romani pentru numeroase structuri pe care le construiau, cel mai bun exempu este Panteonul din Roma. De-a lungul anilor, combinaţiile de apă, nisip si rocă au fost inbunataţite pentru a deveni betonul modern de astazi. Inginer Louis Vicat a reusit să perfecţioneze amestecul de var si cenusă vulcanica in 1817. Tot el a mai determinat si proprietaţile de calcar si dioxid de siliciu care astazi este vorba de ciment.
Betonul nu este acelaşi lucru cu cimentul, deşi cele doua civinte sunt adesea confundate între ele, există o distincţie principală: cimentul este un ingredient in beton. Doar adăugand apă procesul devine interesant, hidratarea este procesul care se întampla atunci când mineralele conţinute în pulbere de ciment, calciu, siliciu, aluminiu, fier şi altele formează legaturi chimice cu moleculele de apă. Pe măsură ce acest proces se termină, apa din pasta se evaporă şi pasta se usucă formând o rocă care îşi mintine aceasta formă.
Beronul a devenit atat de populat in intreaga lume datorita celor trei calitati proeminente, plasticitate, durabilitate şi economie. Când este ud, betonul se poate revârsa practic în orice formă, se poate potrivi în orice spaţiu, poate umple aproape orice gol, poate acoperi orice suprafaţă, odată ce se usucă îşi pastrează forma, devenind mai puternic, mai greu şi mai stabil în timp.
Prin amestecul cimentului cu nisip, pietriș, apă şi alți aditivi obţinem beton – cel mai folosit material de construcții din lume. Betonul este un material compozit, având la bază agregat si liant
Agregatele pot fi imparţite in două categorii: – nisipul este adâugat ca agregat fin iar pietrisul sau piatra spartă este agregatul grosier. Deasemenea cimentul poate fi folosit de sculptori care reusesc ca creeze din acest material obisnuit adevârate opere de artă.
Liantul, pasta de ciment, pasta reactionează cu apa si incepe reactia de hidratare care ajuta să formeze un material durabil, asemânator cu piatra.
Adesea, în compoziția materialului se regăsesc și diferiți aditivi pentru a obține caracteristicile fizice dorite ale materialului final. În clipa în care toate aceste ingrediente sunt amestecate, ele formează o masă fluidă care poate fi modelată sub orice formă.
Betonul modern conţine şi aditivi care ajută la anumite calitaţi. Aditivii sunt substanţe sub formă de pulbere sau lichid care se adaugă in beton pentru a-i da anumite proprietăţi. Cei mai utilizaţi aditivi sunt cei care intârzie sau accelereazâ procesul de hidratare.
Sursa: RoadsFlow.com
