Autostrada Comarnic-Brașov: De ce nu s-a concretizat proiectul mult așteptat?
Proiectul de infrastructură al Autostrăzii Comarnic-Brașov a stârnit multe discuții și controverse în România. Chiar dacă are o importanță strategică vitală pentru rezolvarea traficului îngreunat de pe Valea Prahovei și pentru a facilita legatura între sudul și centrul țarii, această autostradă este în continuare nerealizată, dupa mai bine de douazeci de ani De ce motiv nu a fost posibil să se realizeze acest proiect? Vom continua să explorăm principalele motive.
1. Probleme Financiare și Contractuale
Dificultățile financiare sunt una dintre principalele motive pentru care autostrada Comarnic-Brașov nu a fost construită. Inițial, proiectul a fost propus ca un parteneriat între sectorul public și cel privat (PPP), o formă de finanțare ce implică atât surse guvernamentale cât și investiții private. În teorie, parteneriatele public-privat permit împărțirea riscurilor și costurilor între sectorul guvernamental și cel privat. Cu toate acestea, în realitate, acest model a avut parte de numeroase dificultăți în România.
În anul 2010, s-a încheiat un acord între companiile Vinci din Franța și Aktor din Grecia pentru a construi autostrada. În ciuda acestui fapt, contractul a fost anulat în scurt timp datorită lipsei de finanțare din partea statului român pentru proiect. Costurile estimate se ridicau la peste 1,2 miliarde de euro și guvernul nu a reușit să identifice o soluție viabilă pentru a le acoperi, fapt care a condus la renunțarea la proiect.
2. Cheltuieli ridicate și pericol geotehnic
Autostrada Comarnic-Brașov trebuie să parcurgă Carpații Meridionali, o regiune muntoasă cu provocări geotehnice. Acest lucru duce la o creștere semnificativă a costurilor de construcție, întrucât implică realizarea unor tuneluri și viaducte complexe. Pe măsură ce studiile geotehnice au scos la iveală dificultățile tehnice ale proiectului, estimările inițiale s-au ridicat în mod constant.
3. Modificări politice și absența consecvenței.
Instabilitatea politică este unul dintre cei mai importanți factori care au contribuit la eșecul construirii autostrăzii Comarnic-Brașov. În România, schimbarea frecventă a guvernelor duce la faptul că fiecare nouă conducere are tendința de a-și stabili propriile priorități în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii. De aceea, proiectul a fost frecvent amânat sau chiar abandonat, în urma viziunilor și intereselor politice ale guvernelor care s-au succedat.
În plus, birocrația și procedurile administrative complicate au pus piedici importante în calea avansului proiectului. Contestațiile au vizat licitațiile, în timp ce procesele de expropriere au fost încetinite și greoi, ceea ce a generat întârzieri suplimentare.
4. Absența determinării politice și managementul necorespunzător.
Deși au fost făcute numeroase promisiuni de către politicieni, realizarea autostrăzii Comarnic-Brașov nu a fost niciodată considerată o prioritate reală. În decursul timpului, s-au făcut multe declarații optimiste și promisiuni de a începe lucrările de construcție, dar nu au fost întreprinse acțiuni tangibile pentru susținerea lor.
În plus, atât planificarea deficitară cât și execuția proiectului au contribuit la eșecul acestuia. Datorită lipsei unei strategii coerente, coordonarea ineficientă între diferitele autorități implicate și absenței unui plan clar de finanțare, proiectul s-a blocat.
Concluzie: Un proiect ambițios, dar încă în stadiul de planificare/în derulare
Autostrada Comarnic-Brașov continuă să fie emblematică pentru dezamăgirile din infrastructura României. Cu toate că recunoașterea importanței sale este unanimă, realizarea acestui proiect vital a fost împiedicată de probleme financiare, riscuri tehnice, instabilitate politică și management defectuos.
Pentru ca autostrada să fie construită, este important să se adopte o abordare strategică mai intensivă, să existe o voință politică puternic susținută și în special, o soluție de finanțare viabilă. În timp ce așteaptă finalizarea autostrăzii Comarnic-Brașov, șoferii vor fi nevoiți să se confrunte în continuare cu aglomerația și disconfortul de pe drumul național DN1.
