Adevăratul motiv pentru care stai în trafic in 2024
Introducere
Probabil că ați mai stat în trafic și v-ați întrebat: „De ce este așa? Dacă ar putea adăuga încă o bandă, atunci ar începe să se miște mai repede”. Și, deși răspunsul pare a fi acesta, de fapt, problema este mult mai profundă decât ați putea crede. Proiectarea drumurilor este doar o parte din motivul pentru care există trafic. Există o mulțime de alți factori pe care îi vom analiza pentru a înțelege pe deplin de ce stați în trafic. Iar până la sfârșitul acestui articol, nu vă veți mai gândi la trafic în același mod. Dar mai întâi, trebuie să ne dăm seama ce este traficul în primul rând.
Ce este traficul ?
Prin definiție, traficul este reprezentat de vehiculele care se deplasează pe un drum sau pe o autostradă publică. Deci, din punct de vedere tehnic, acesta este traficul. Dar majoritatea oamenilor s-ar referi la acest lucru ca trafic – atunci când viteza vehiculelor începe să se reducă ca urmare a faptului că există mai multe vehicule decât poate suporta drumul, ceea ce face ca durata totală a călătoriei să crească față de ceea ce ar putea fi mai puțin dacă vehiculele s-ar deplasa la viteza de proiectare a drumului. Aceasta este frustrarea pe care o simți atunci când mergi cu 20km/h pe oră pe o autostradă sau când privești cum semaforul din fața ta parcurge un ciclu întreg, iar tu nici măcar nu ai trecut prin intersecție. Da, asta doare. Așadar, ar putea fi ușor să spunem că acest trafic este o problemă, dar se poate spune că traficul nu este niciodată problema; traficul este un simptom al mai multor probleme. Când ne uităm la problemele cu care se confruntă oamenii din cauza traficului, acestea sunt toate conectate într-un sistem elaborat de variabile, iar stabilirea variabilelor pe care alegem să le prioritizăm poate schimba modul în care funcționează o întreagă societate.
În primul rând, să ne uităm la cea mai mare problemă cu care se confruntă oamenii în trafic: timpul. De cele mai multe ori, timpul este adevărata problemă despre care vorbesc oamenii atunci când vorbesc despre trafic, în special o cantitate de timp care este mai mare decât ceea ce ar fi considerată o cantitate normală de timp. Dacă știți că puteți ajunge la serviciu în 30 de minute, iar astăzi v-a luat o oră din cauza altor mașini care vă încetinesc, probabil că ați spune că traficul a fost oribil. Oamenii urăsc să piardă timpul, iar în România, acest lucru este aproape o prioritate absolută, dacă nu chiar prioritatea absolută, atunci când vine vorba de proiecte de transport. Cum putem duce oamenii dintr-un loc în altul în mai puțin timp?
Ei bine, crescând viteza. Drumurile pot fi proiectate în diferite moduri pentru a crește viteza, cu lucruri precum mai multe benzi, benzi mai largi, mai puține curbe și limite de viteză mai mari. Dar, în mod natural, orice creștere a vitezei determină întotdeauna o scădere a siguranței în cazul unei coliziuni. Aceasta este pur și simplu o chestiune de fizică. La viteze mai mari, distanțele de oprire sunt mai mari, iar dacă are loc un accident, o diferență mai mare de viteză duce la forțe de impact mai mari. Vehiculele sunt proiectate pentru a absorbi o parte din această forță, iar drumurile pot fi proiectate pentru a minimiza riscul producerii unui accident, dar, în mod inevitabil, aceasta este o corelație dictată de fizică. Acest lucru este valabil mai ales pentru cei aflați în afara protecției unui vehicul.
Dar, în primul rând, de ce avem nevoie de viteze mari ale vehiculelor? Ei bine, pentru că vrem să ajungem dintr-un loc în altul într-un timp mai scurt. Am vorbit deja despre timp, dar haideți să analizăm partea cu „între locuri”. Dacă ne uităm la România în ansamblu, observăm o mulțime de dezvoltări cu densitate redusă. Mai simplu spus, densitatea înseamnă cât de aproape sunt construite lucrurile, fie că este vorba de magazine, restaurante sau locuințe. Iar în România, lucrurile sunt de obicei construite destul de departe unele de altele. Cu cât construim lucrurile mai departe unul de celălalt, cu atât trebuie să parcurgem o distanță mai mare pentru a ajunge între acele locuri. Prin urmare, cu cât mărim distanța dintre lucruri, cu atât va crește timpul necesar pentru a ajunge între acele lucruri, cu excepția cazului în care creștem viteza, ceea ce, desigur, scade siguranța.
În mare parte, un astfel de echilibru este destul de bine acceptat de societatea din România: mai puțin timp, mai multă viteză, mai puțină siguranță și mai multă distanță între lucruri. În consecință, acesta este modul în care a fost construită o mare parte din România și modul în care continuă să se dezvolte în multe locuri. Dar creșterea nu este tolerată foarte bine cu acest echilibru. Atunci când comunitățile se dezvoltă prin extinderea spre exterior, cu case și întreprinderi foarte îndepărtate unele de altele, locuitorii sunt obligați să conducă pentru majoritatea lucrurilor.
Pe măsură ce volumul traficului crește, drumurile ajung la capacitate maximă, ceea ce duce la congestionare și la scăderea vitezei. Desigur, această scădere a vitezei crește timpul necesar pentru a ajunge dintr-un loc în altul. Am putea accepta acest lucru ca pe un cost al construirii unor comunități mari, dispersate, în care șofatul este singura opțiune de deplasare, dar acest lucru nu este tolerat prea bine de societate, deoarece am prioritizat economisirea timpului și creșterea vitezei, ceea ce înseamnă că multe dintre drumurile noastre au fost construite pentru a ne permite să conducem repede. Acest lucru stabilește așteptările noastre că ar trebui să putem conduce rapid, iar atunci când nu ne ridicăm la înălțimea acestor așteptări, cum ar fi să mergem cu 50 km/h pe o autostradă proiectată pentru 130, considerăm că este o problemă și vom încerca să găsim o soluție pentru a accelera acest lucru. De obicei, aceasta se traduce prin adăugarea de benzi suplimentare pe șosea.
Mai multe benzi înseamnă că mai multe mașini pot încăpea pe drum, crescând capacitatea totală a acelui drum. Aceasta ar putea părea soluția evidentă și, în unele cazuri, funcționează. Cu toate acestea, aceasta introduce unele variabile suplimentare. Cea mai evidentă este cea a banilor. Construcția de drumuri este costisitoare și se face pe cheltuiala contribuabililor. Dacă doriți drumuri cu mai multe benzi, va trebui să plătiți pentru ele în calitate de contribuabil. Banii sunt o variabilă uriașă și s-ar putea să nici nu vă dați seama cât de mult cheltuiți pentru a vă deplasa în moduri la care poate nici nu v-ați gândit. Vom analiza acest aspect în curând. Dar există și alte variabile care apar odată cu adăugarea unei noi benzi. În timp ce această nouă bandă a dublat capacitatea, a dublat și cantitatea de zgomot care poate proveni de pe acel drum, iar cu mai multe mașini pe drum, crește și poluarea aerului. În cele din urmă, această nouă bandă ocupă terenuri care ar fi putut fi folosite pentru alte lucruri. Poate părea un factor nesemnificativ, având în vedere că o bandă de circulație are, de obicei, o lățime de numai 3,0 – 4,0 metri, dar poate începe să se adune incredibil de repede, mai ales atunci când acele benzi suplimentare necesită modificări ale intersecțiilor sau ale schimbătoarelor. Chiar și un drum cu 11 benzi poate fi blocat din cauza unei intersecții. Uneori, acest lucru este doar rezultatul unei proaste sincronizări a semafoarelor. Probabil că ați stat la un semafor pe roșu când nimeni nu mergea în cealaltă direcție, iar optimizarea sincronizării unui semafor poate contribui la reducerea întârzierii. Dar, uneori, aceasta este rezultatul unui trafic mai mare decât poate suporta semaforul. În unele situații, înlocuirea semafoarelor cu sensuri giratorii poate contribui la îmbunătățirea eficienței unei intersecții și, uneori, eliminarea completă a intersecției și separarea traficului pe verticală, astfel încât traiectoriile vehiculelor să nu trebuiască să se intersecteze fizic, poate reduce și mai mult întârzierile. Dar aceste rampe necesită și mai mult spațiu. Aici efectele utilizării terenurilor devin incredibil de evidente.
Dar dacă oamenii ar ști că vor fi blocați în trafic timp de mai multe ore, nu ar mai merge în direcția aceea. De fapt, oamenii sunt destul de creativi atunci când vine vorba de a se deplasa cât mai repede posibil. Dacă știm că traficul este îngrozitor pe un drum, vom merge pe un alt drum dacă credem că vom economisi timp sau dacă știm că traficul se îmbunătățește mai târziu în cursul zilei, vom aștepta până mai târziu pentru a conduce. Dar imaginați-vă că drumul este lărgit cu o bandă suplimentară, iar acum nu mai există întârzieri. Acest lucru este convenabil pentru dvs. deoarece este mai rapid decât ruta alternativă și nu mai trebuie să așteptați până mai târziu în cursul zilei. Cu toate acestea, nu ați fost singurul care a gândit astfel, iar acum alte persoane care evitau acel drum sunt stimulate să îl folosească și să înceapă să ocupe spațiul oferit de banda suplimentară. Și acum drumul se mișcă din nou încet. Așadar, să adăugăm încă o bandă, iar când aceasta se va umple, vom mai adăuga.
Bineînțeles, există întotdeauna un anumit punct în care capacitatea drumului ar satisface cererile de călătorie fără întârzieri. Adăugarea a încă 100 de benzi, de exemplu, ar satisface probabil cererile de călătorie, dar acest lucru nu ar veni fără un cost. S-ar putea să nu existe niciodată întârzieri în trafic pe un astfel de drum, dar ar fi astronomic de scump, periculos, ar crește poluarea atmosferică și fonică și ar ocupa o cantitate uriașă de teren, toate acestea pentru ca oamenii să circule cu mașinile lor, care este de fapt una dintre cele mai importante variabile. La urma urmei, mașinile sunt cele care creează traficul în primul rând. Iar atunci când acordăm prioritate construirii de drumuri mai mari pentru mai multe mașini, orice creștere în acea comunitate va fi stimulată să construiască mai multe dezvoltări în jurul acestor noi drumuri mai mari, creând o cerere și mai mare decât cea existentă la început. Există o varietate de modalități prin care oamenii se pot deplasa, iar șofatul este un mod de transport ineficient din punct de vedere inerent în ceea ce privește spațiul pe care îl ocupă. Dar mulți oameni se bucură de experiența individuală de a conduce exact acolo unde au nevoie, în intimitatea propriului vehicul. Ca urmare, în România, am acordat prioritate automobilelor atunci când vine vorba de transport. Deși, în mod ideal, am putea acorda prioritate tuturor lucrurilor, legile fizicii și ale economiei înseamnă că trebuie făcute compromisuri undeva, iar în României, acest lucru se întâmplă de obicei. Dar ne putem schimba ceea ce prioritizăm. Având în vedere numărul incredibil de mare de accidente rutiere mortale din România în fiecare an, prioritizarea siguranței ar fi un bun început pentru a face unele schimbări. Când vine vorba de siguranță, există mulți factori care trebuie luați în considerare, dar ne vom concentra doar pe viteză acum, deoarece este un aspect vital al gravității unui accident. Deci, pentru a crește siguranța, trebuie să reducem viteza.
Așadar, trebuie să ne întrebăm dacă prevenirea rănilor și salvarea de vieți merită să ne ia mai mult timp pentru a ajunge la destinație? Aceasta este o întrebare la care trebuie să ne gândim cu adevărat ca societate. Există însă și alte variabile pe care le putem prioritiza pentru a reduce timpii de călătorie. Una dintre cele mai evidente este reducerea distanței pe care trebuie să o parcurgi. Una dintre cele mai simple modalități de a face acest lucru este să construim locuri mai apropiate, dar nu este singura modalitate. De asemenea, putem schimba ceea ce construim și unde construim. De exemplu, acest lucru ar putea însemna construirea unui magazin de colț în cartierul dumneavoastră. Acum nu va mai trebui să mergeți cu mașina la un magazin mai mare de pe drum și să măriți traficul pe acel drum pentru a obține ceva ce ați putea obține de la magazinul din colț. Cu toate acestea, această configurație nu înseamnă că traficul nu va exista; acesta ar putea începe să încetinească dacă sunt prea multe mașini pe drum. Dar dacă acordăm prioritate oferirii mai multor opțiuni oamenilor pentru a se deplasa, s-ar putea reduce numărul de mașini de pe șosea și s-ar putea contribui la decongestionarea traficului fără a fi nevoie să construim mai multe benzi. Dacă locurile sunt suficient de apropiate și dacă construim o infrastructură sigură și confortabilă, unele deplasări vor fi înlocuite în mod natural de posibilitatea de a merge pe jos sau cu bicicleta între ele, în loc de a merge cu mașina. Acest lucru poate îmbunătăți în mod direct și sănătatea, făcând ca exercițiile fizice să facă parte din deplasările zilnice.
Transportul public
Crearea unei infrastructuri mai bune pentru mersul pe jos și cu bicicleta ar contribui la reducerea, într-o oarecare măsură, a călătoriilor cu mașina, dar nu totul se află la distanță de mers pe jos sau cu bicicleta, iar unii oameni nu pot merge pe jos sau cu bicicleta. Opțiunile de transport public, cum ar fi autobuzele și trenurile, permit deplasarea unui număr mare de persoane într-un spațiu mult mai mic decât cel al mașinilor și permit deplasarea persoanelor care nu pot sau nu doresc să conducă. Dacă este realizat corect, transportul public poate fi chiar o opțiune mai rapidă decât mersul cu mașina. Acest lucru este benefic pentru toată lumea, indiferent dacă îl folosiți sau nu, pur și simplu pentru că scoate mașinile de pe șosele. Dacă un număr suficient de persoane își transferă călătoriile către un alt mod de transport, acest lucru ne-ar permite să reducem dimensiunea drumurilor. Acest lucru ar îmbunătăți și mai mult siguranța, ar reduce poluarea atmosferică și fonică și ar elibera mai mult teren. Acum, că ne-am schimbat prioritățile pentru a crește siguranța, a scurta distanțele de deplasare și a crea mai multe opțiuni de călătorie, avem un set complet diferit de priorități față de cel cu care am început. Ca urmare, sistemul nostru de variabile se schimbă, devenind unul care este în continuare eficient din punct de vedere al timpului, dar are și viteze mai mici ale vehiculelor, unul care este mai sigur și mai puțin dispersat, unul cu drumuri mai mici și mai puțină poluare sonoră și atmosferică și unul cu mai puțin teren folosit pentru drumuri și mai multe opțiuni de deplasare.
Gândirea la modul în care toate aceste variabile sunt legate utilizează multe dintre aceleași abilități de gândire critică și analitică pe care le folosim în subiecte precum matematica, ingineria și datele. Privind la acest nou set de priorități, ați putea observa că lipsește încă o variabilă crucială: banii. Transportul costă bani. Aceasta este doar o realitate. Cu excepția cazului în care am dori cu toții să ne deplasăm pe jos pe poteci de pământ, trebuie să cheltuim bani. Și putem împărți acești bani în trei părți. Primul este reprezentat de banii pe care îi cheltuim pentru construirea infrastructurii. Aceasta poate varia dramatic în funcție de ceea ce se construiește. Lucruri precum interfluviile masive și rețelele feroviare sunt incredibil de costisitoare, dar realizarea de piste pentru biciclete sau îmbunătățirea unei rute de autobuz poate fi relativ ieftină. Există, de asemenea, costul pentru indivizi, iar acest aspect este uriaș. Americanii au cheltuit 1,8 trilioane de dolari pe transport în 2022, o mare parte din această sumă fiind destinată vehiculelor. Conform unei estimări, costul mediu al deținerii unei mașini noi în SUA este de peste 12 000 de dolari pe an, dacă luăm în considerare costul plăților pentru mașină, al asigurării, al benzinei, al deprecierii, al întreținerii, al permiselor și al înmatriculării. Și există, de asemenea, costul accidentelor. Mulți factori intră în costul total al unui accident, de la costurile evidente de reparare a vehiculului la facturile de spital, la salariile pierdute și lista poate continua. În 2019, costul accidentelor în SUA a fost de 340 de miliarde de dolari. Aceasta este mai mult decât ceea ce s-a cheltuit pentru construirea și întreținerea tuturor drumurilor și autostrăzilor în același an. Dar această primă piesă, ceea ce cheltuim pentru construcție, este, fără îndoială, cea mai crucială, deoarece le afectează direct pe celelalte două. De exemplu, cheltuirea de bani pentru construirea unei rețele sigure și cuprinzătoare de piste pentru biciclete în jurul unui oraș ar putea permite mai multor persoane să se deplaseze fără mașină, reducând astfel costurile individuale, iar străzile mai sigure ar putea reduce numărul accidentelor, reducând și aceste costuri. Acest lucru ar putea duce, de fapt, la o economie netă, făcând din banii cheltuiți o investiție utilă pentru societate. Transpunerea acestei idei la o scară mai largă ar putea duce la economii și mai mari.
Concluzie
Modul în care decidem să ne construim sistemul de transport este cel mai important aspect al schimbării variabilelor pe care dorim să le prioritizăm, deoarece, inevitabil, ceea ce construim este ceea ce trebuie să folosim. Dacă construim drumuri exclusiv pentru condus, oamenii vor conduce. Dar dacă construim căi sigure pentru mersul pe jos sau cu bicicleta, oamenii se vor gândi să meargă pe jos sau cu bicicleta. Iar dacă construim trenuri rapide și eficiente, oamenii se vor gândi să ia trenul. Dar o altă mare parte a acestei probleme ține de mentalitatea noastră ca societate. Suntem atât de obișnuiți să prioritizăm anumite lucruri, dar trebuie să analizăm cu sinceritate aceste priorități și să decidem dacă sunt cu adevărat cele mai bune pentru noi. Și odată ce am decis, ne putem folosi vocea pentru a vorbi despre prioritățile pe care le dorim în comunitățile noastre. Pentru că întregul sistem nu se va schimba imediat; acest lucru se va întâmpla încet, prin schimbări treptate care vor avea loc în propria comunitate. Iar acest lucru se întâmplă peste tot în lume.
Sursa: https://roadsflow.com
Vezi și : https://infraser.ro/drumuri/cum-arata-un-sistem-inteligent-de-transport-in-2024/
