Despre ROBOR – ce este, cum se calculează, ce îl influenţează?
Ne propunem ca, în acest material, în calitate de Asociație care a propus aceste reguli în 2007,
să facem o scurtă descriere a ROBOR – ce este şi cum se determină, ce elemente pot genera
modificările ROBOR – toate în scopul unei mai bune înţelegeri a acestui indice de referinţă şi
a rolului contributorilor la determinarea ROBOR.
Ce este ROBOR ?
ROBOR este rata dobânzii la care băncile care contribuie la calcularea acestui indice sunt
dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contributoare.
Ratele de referinţă ROBOR se stabilesc pentru opt scadenţe, cea mai scurtă fiind de o zi, iar cea
mai lungă de un an.
Pentru creditele acordate de bănci clienţilor nebancari (persoane fizice, societăţi comerciale,
etc.) importante sunt în special ratele ROBOR pentru scadenţele de 3 şi 6 luni, care servesc
drept referinţă pentru stabilirea ratelor dobânzilor variabile, în formatul ROBOR 3 luni +
marjă,respectiv ROBOR 6 luni + marjă.
De când există ROBOR ?
ROBOR există, în diverse forme, încă din 1995. Regulile privind stabilirea ROBOR în vigoare în
momentul de faţă sunt operaţionale din martie 2008, sunt publice şi pot fi consultate la adresa
www.bnro.ro/files/d/Legislatie/Regmon/RRR.pdf.
Cum se calculează ROBOR ?
ROBOR se calculează ca media aritmetică (după eliminarea extremelor) a dobânzilor cotate de
băncile care participă la procesul de calcul al ROBOR («calculul ROBOR»), în intervalul 10:45‐
11:00, la care acestea sunt dispuse să plaseze depozite celorlalţi participanţi.
Ratele ROBOR sunt calculate în mod independent de către Thomson Reuters, entitatea
împuternicită de către BNR, în calitate de organizator al calculului ROBOR, în acest scop.
Este important de subliniat faptul că, în situaţia în care cotaţia ROBOR ar depăşi cu mai mult de
25% nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de credit (lombard) acordată băncilor de către
banca centrală, BNR are dreptul de a suspenda temporar calculul ROBOR, şi de a publica
dobânzile ROBOR astfel: ROBOR pentru toate scadenţele va fi egal cu nivelul ratei dobânzii
pentru facilitatea de credit (lombard). Pentru exemplificare, în condiţiile actuale, în care nivelul
Lombard este de 3.50%, daca rata ROBOR ar depăși nivelul de 4.375% (3.50% x 1.25), BNR ar
avea dreptul de a suspenda calculul ROBOR si de a publica ROBOR egal cu 3.50%.
Nu a fost înregistrată nicio astfel de situaţie, în care cotaţiile ROBOR să depăşească cu mai mult
de 25% nivelul ratei Lombard, de la emiterea acestor prevederi reglementare, în octombrie
2008.
Care sunt băncile care contribuie la calculul ROBOR ?
Zece bănci îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR: Banca Comercială Intesa Sanpaolo
România S.A., Banca Comercială Română S.A, BRD ‐ Groupe Societe Generale S.A., Banca
Transilvania S.A., CEC Bank S.A., Eximbank S.A., ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti,
OTP Bank România S.A., Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A. (enumerate în ordine
alfabetică).
Care sunt responsabilităţile băncilor care participă la calculul ROBOR?
Băncile participante desemnează personal specializat, cu pregătire corespunzătoare în
domeniul pieţelor financiare, în vederea furnizării cotaţiilor pentru calcularea ROBOR.
Băncile asigură pentru această activitate independenţa decizională a personalului care
contribuie faţă de orice alta entitate din bancă, incluzând zona de creditare.
Participanţii la calculul ROBOR dispun de coduri de conduită şi au implementate controale
interne dedicate acestei activităţi.
Cotaţiile participanţilor la calculul ROBOR sunt doar informative, sau sunt ferme?
Băncile participante la calculul ROBOR şi‐au asumat obligaţia de a încheia tranzacţii la cotaţiile
publicate pentru calculul ROBOR, în intervalul 11:00‐11:15, la solicitarea unei alte bănci
participante la calculul ROBOR, pentru anumite sume maxime.
Ca exemplu, dacă un participant la calculul ROBOR a cotat pentru ROBOR 3 luni nivelul de
2,97%, este obligat ca, la solicitarea oricărui alt participant adresată în intervalul 11 :00‐11:15,
să îi împrumute acestuia o sumă de până în 5 milioane RON la rata de 2.97%.
Există echivalentul ROBOR în alte ţări ?
Da, calcularea şi publicarea de dobânzi de referinţă este o practică extinsă. Se pot menţiona ca
exemple EURIBOR pentru EUR, LIBOR pentru mai multe valute, inclusiv USD şi GBP, WIBOR
pentru PLN (zlotul polonez), PRIBOR pentru CZK (coroana cehă), BUBOR pentru HUF (forint
maghiar).
Regulile ROBOR au preluat, în forma actuală, bunele practici ale calculului dobânzilor de
referinţă cu o istorie îndelungată.
Care sunt principalii factori care influenţează ROBOR?
Politica monetară, mai cu seamă prin intermediul:
‐ ratei dobânzii de politică monetară, ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi
ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (ratele la care băncile plasează şi
împrumută bani în relaţia cu BNR), stabilite de BNR, influenţând prioritar cotaţiile
ROBOR pentru maturităţi scurte, date fiind scadenţele uzuale ale operaţiunilor de
piaţă monetară ale BNR şi maturitatea facilităţilor permanente oferite de banca
centrală;
Ratele de dobândă stabilite de BNR au influență în principal asupra cotațiilor ROBOR
pentru scadențe scurte, întrucât operațiunile de politică monetară ale BNR se
organizează în general pentru scadențe de o săptămână, iar facilitățile de depozit și
de credit se accesează la scadențe de o zi;
‐ instrumentelor politicii monetare, incluzând operaţiunile de piaţă monetară
(operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate băncilor, atragerea de depozite la
termen etc), facilităţile permanente oferite de BNR, mecanismul Rezervelor minime
obligatorii (RMO);
‐ aşteptărilor pieţei privind conduita politicii monetare, reflectate mai cu seamă de
cotaţiile ROBOR pe scadenţele mai lungi (3 luni, 6 luni, 1 an).
Lichiditatea existentă pe piaţa monetară (o putem defini simplist ca excedentul sau deficitul de
fonduri al băncilor), influenţată în bună măsură de aşa‐numiţii factori autonomi ai lichidităţii,
incluzând, printre altele:
‐ operaţiunile Trezoreriei statului (plăţi/încasări bugetare, operaţiuni asociate
administrării datoriei publice etc),
‐ evoluţia numerarului în afara BNR.
Inflaţia şi aşteptările privind evoluţia acesteia
‐ În condiţiile în care se aşteaptă o creştere a dobânzii de politică monetară a BNR ca
urmare a unei prognoze de creştere a ratei inflaţiei, nivelul dobânzilor cotate va
incorpora aceste estimări, iar ROBOR este posibil să crească (întrucât băncile
estimează că, dacă BNR va creşte dobânda de politică monetară, vor putea plasa
banii în viitor la dobânzi mai mari).
‐ În situaţia inversă, în care piaţa aşteaptă o scădere a ratei inflaţiei şi în consecinţă o
scădere a dobânzii de politică monetară a BNR, este posibil ca nivelul ROBOR să
scadă (întrucât băncile se aşteaptă ca în viitor să poată plasa fondurile disponibile la
dobânzi mai mici).
Politica fiscală poate avea un impact semnificativ asupra nivelului ratei inflaţiei, creşterii
economice, deficitelor externe, iar participanţii la piaţă iau în calcul evoluţiile acesteia cand îşi
formează aşteptările privind evoluţia dobânzilor. De exemplu, o relaxare fiscală care implică
reduceri de taxe şi impozite care pot alimenta creşterea consumului populaţiei, poate avea ca
efect creşterea ratei inflaţiei şi implicit a dobânzilor din piaţă.
Care sunt beneficiile existenţei ROBOR ?
Putem cu siguranţă identifica mai multe aspecte pozitive:
Informare pentru clienţi şi investitori locali şi internaţionali cu privire la nivelul
dobânzilor de referinţă pentru diverse scadenţe ;
Transparenţa cu privire la stabilirea costului creditelor cu dobândă indexată la
ROBOR şi posibilitatea clienţilor de a compara ofertele de credit ale mai multor
bănci şi instituţii financiare ;
Alinierea la practica europeană de publicare si utilizare a acestui tip de dobânzi
de referinţă pentru împrumuturile cu dobândă indexată.
ACI Romania – Asociaţia Pieţelor Financiare este asociaţia profesioniştilor pieţelor financiare
din cadrul băncilor, fără scop lucrativ, cu peste 200 de membri, având drept obiectiv
promovarea profesionalismului şi a standardelor etice în exercitarea profesiunii, precum şi
dezvoltarea pieţelor financiare locale.
ACI Romania – Asociația Piețelor Financiare este parte a ACI – Financial Markets Association,
organizaţie globală a profesioniştilor activând în pieţele financiare, înfiinţată în 1955, cu peste
9000 de membri din 63 de ţări.
