Centura metropolitană a Clujului in 2025
Luni, 12 mai 2025, la Ministerul Transporturilor s-a semnat contractul de execuție pentru cel de-al doilea lot al Centurii Metropolitane rutiere Cluj-Napoca. Proiectul prevede construcţia a 40,67 km de drum nou – dintre care 23,67 km de drum național cu patru benzi și aproximativ 17 km de drumuri de legătură – şi numeroase facilităţi conexe. Valoarea contractului este de 4,72 miliarde de lei (fără TVA), iar derularea acestuia a fost încredințată Primăriei Cluj-Napoca. Ministerul Transporturilor a anunţat că finanţarea este asigurată prin Programul Naţional de Transport 2021-2027, în baza unui protocol cu CNAIR şi autoritățile locale (primăriile din Cluj și comunele învecinate). La semnare, ministrul Sorin Grindeanu a salutat proiectul ca pe „un nou contract de infrastructură mare derulat în parteneriat cu autorităţile locale, semn că, după lungi așteptări, Clujul își vede îndeplinită una din marile promisiuni de transport.
Detalii tehnice și finanțare
Lotul 2 al centurii metropolitane se va desfăşura între Nodul Floreşti (DN1), Nodul Calea Turzii și centura Cluj-Est, legând practic șoseaua de centură estică cu axa nord-sud Cluj–Florești Conform datelor oficiale, pe traseu vor fi amenajate numeroase elemente majore de infrastructură:
5 tuneluri (cu lungime totală de aproape 2 km)
14 noduri rutiere interconectate
1 pod peste râul Becaș
Peste 30 km de piste pentru biciclete (30,35 km în total)
1 Centru de Întreținere și Coordonare (CIC) pentru lucrări de mentenanță
1 spațiu de servicii (viitoare spații comerciale prin concesiune)
2 parcări de scurtă durată pentru autovehicule rutiere
Toate acestea arată amploarea proiectului, care include traversări complexe prin zona dealurilor Făget (cele 5 tunele) şi infrastructură dedicată mobilităţii sustenabile (piste de biciclete). Contractul a fost semnat cu o asociație de constructori internaționali (din România, Bulgaria și Bosnia-Herțegovina) reflectând interesul extern pentru proiecte de anvergură. Termenul de proiectare şi execuţie este de 48 de luni, iar finanţarea principală vine din fonduri europene gestionate prin Programul Transport 2021-2027.
Impactul asupra traficului
Primarul Emil Boc a subliniat adesea că actuala şosea Cluj–Florești (DN1) este, statistici în mână, „cea mai aglomerată rută de transport din România, cu peste 70.000 de maşini pe zi” Acest negru record național, împreună cu ambuteiajele cronice din oraș, face ca nava-centură să fie percepută ca o necesitate urgentă. Boc a declarat la semnarea contractului că „acest proiect rezolvă această problemă”, prin oferirea unei rute alternative pentru traficul de tranzit și pentru deplasările periurbane.
Realizarea centurii va muta mare parte din traficul rutier (mai ales camioane și autovehicule venite dinspre vest sau nord) pe ocolitoare, diminuând presiunea pe arterele centrale ale orașului (de exemplu Calea Florești sau cartierul Mănăștur). În plus, extinderea la 6 benzi a DN1 până la Spitalul Regional (etapa 1) și noua legătură către A3 prin centura de est vor fluidiza accesul între Cluj și autostradă. Datorită centurii, transportul public și marile vehicule de tranzit vor putea să ocolească complet urbanul, reducând timpii de călătorie și poluarea din centrul Clujului. Proiectul include și amenajări pentru ciclism și mobilitate alternativă, ceea ce încurajează utilizarea pistelor dedicate și a transportului verde.
În ansamblu, autorităţile estimează o descărcare semnificativă a traficului din zonele cele mai aglomerate ale orașului. După cum remarca primarul Boc, centura nu numai că îmbunătățește viteza de circulație, dar are și rolul strategic de a prelua fluxul nord-sud către Florești și A3, eliberând cea mai încărcată intrare în Cluj.
Dezvoltarea urbană și posibile efecte imobiliare
Există aşteptări mari că o infrastructură modernă de centură va schimba peisajul urbanistic al metropolei Cluj. Conectivitatea sporită spre zonele periurbane – în special comunele limitrofe Florești, Gilău, Baciu și Apahida – le poate face mult mai atractive pentru locuire și afaceri. În perspectivă, terenurile situate aproape de centură pot câștiga în valoare, stimulând proiecte rezidențiale noi (ansambluri de locuințe, cartiere de blocuri) și spații comerciale la nodurile de intersecție. Investitorii imobiliari vor urmări cu atenție zonele deservite de centură, similar cu ce s-a întâmplat în alte orașe când s-au construit drumuri expres.
Pe de altă parte, planificatorii urbani atrag atenția că o creștere necontrolată a traficabilității auto poate încuraja şi extinderea haotică a orașului. În direcțiile compatibile cu traseul centurii, densitatea clădirilor ar putea crește rapid, ceea ce pune presiune pe servicii și infrastructură locală (apa, școli, sănătate). De asemenea, noile noduri rutiere devin potențiale puncte de presiune urbanistică: de exemplu, la ieșirea din Gilău spre Apahida s-ar putea dezvolta depozite logistice sau centre comerciale mari.
Un sondaj informativ al mediului imobiliar local indică faptul că sectoarele periferice vor deveni mai căutate: cartiere ca Bună Ziua, Borhanci sau Sopor (vestul orașului) ar putea „crește în atractivitate”, oferind locuințe mai accesibile față de centrul aglomerat. Aceste tendințe sunt însă duble: pe de o parte cresc opțiunile de locuit în suburbii, iar pe de altă parte riscă să genereze dependență de autoturism și consum crescut de teren. Există deci un context de oportunitate care trebuie gestionat cu politici coerente de transport și planificare teritorială.
Oportunități și provocări
Conducerea orașului și a județului prezintă centura metropolitană ca pe o mare realizare de infrastructură, menită să consolideze rolul Clujului ca nod regional. Proiectul generează speranța unor investiții semnificative și a unor condiții de mobilitate moderne, care să susțină economia locală. În plus, existența unui traseu clar, cu parteneri public-privat serioși, ar putea atrage și alte investiții în transportul public sau rutier (cum ar fi magistrala de metrou în perspectivă). Primarul mulțumește nu doar Guvernului, ci și Uniunii Europene, subliniind că fără fondurile europene din Programul Transport, proiectul ar fi fost mult întârziat.
Totuși, planul nu este lipsit de riscuri şi critici. Unii observatori şi jurnaliști locali avertizează că traseul ales favorizează anumite interese imobiliare. Astfel, un editorial dintr-un ziar local semnalează că „Scopul şi obiectivele” proiectului sunt de fapt orientate spre „îmbunătăţirea valorii imobiliare a terenurilor unor amici politici” și că o simplă analiză a rutei arată posibile „dezvoltări imobiliare”. În traducere, critici sugerează că utilizarea fondurilor publice ar putea avea efecte colaterale privilegiate pentru anumiți investitori, iar beneficiul real pentru trafic ar deveni discutabil. Mai pe scurt, există temerea ca proiectul să reînvie tiparul clasic al marilor investiții românești – unde studiile de fezabilitate şi licitaţiile devin instrumente pentru redistribuirea de bani publici în mediile politice conexe.
În plus, construcţia centurii implică şi provocări practice: durata lungă de implementare (48 de luni) aduce riscul întârzierilor şi al supracosturilor. Sunt multiple exproprieri și relocări de utilități care pot genera contestații și blocaje legale. Traversarea zonei Făget cu tuneluri complexe ridică întrebări de mediu: proiectul va trebui să respecte parametrii ecologici pentru a nu afecta pădurea protejată, iar condusul traficului pe sub dealuri poate să trezească nemulțumiri publice. De asemenea, alocarea unor resurse atât de mari unui drum express pune problema priorităților: unii critici consideră că banii s-ar fi putut duce spre îmbunătățirea transportului public de masă (metrou, tren metropolitan, linii de tramvai) cu impact urban mai sustenabil pe termen lung.
Concluzie
În ansamblu, Centura Metropolitană Cluj-Napoca pare un proiect necesar pentru decongestionarea orașului și legarea mai eficientă a zonei metropolitane. Contractul semnat pe 12 mai 2025 confirmă efortul autorităților de a recupera întârzierile și de a îmbunătăți transportul rutier. Rămâne însă de văzut dacă această investiție strategică va genera cu adevărat fluidizarea traficului și dezvoltarea coerentă a orașului sau se va limita la o simplă încurajare a mobilității auto şi a expansiunii imobiliare. Este esențial ca în perioada următoare autoritățile să-și îndeplinească promisiunile: să respecte termenele, standardele și bugetele, dar și să asigure transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor. Numai astfel clujenii vor vedea cu adevărat beneficiile centurii, în loc de alte „hârtii de pus la sertar”, după cum avertizează scepticii din presă.
Surse: Informații oficiale și date publicate despre semnarea contractului și declarațiile autorităților au fost preluate din surse media locale și naționale.
Acestea oferă cifre concrete privind lungimea, bugetul și traseul centurii, precum și citate din discursurile oficiale de la momentul semnării.
Vezi și :https://infraser.ro/de-ce-se-construiesc-asa-greu-drumurile-in-romania/
