De ce nu poate crește viteza trenurilor în România ?
Grindeanu a transmis că viteza trenurilor la nivel național nu poate crește, fără o infrastructură modernizată.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că, până la finalul anului, trenurile vor putea circula pe tronsoanele Arad-Simeria şi Curtici-Sighişoara pe infrastructură modernizată, dar a exclus ca, la nivel naţional, să crească viteza trenurilor.
„Nu se poate creşte această viteză decât prin investiţii. Aceste investiţii în calea ferată înseamnă investiţii în infrastructură de care aminteam şi pe de altă parte achiziţia de trenuri noi. De când sunt ministru s-au semnat contracte de achiziţii de 119 trenuri noi, plus 16 locomotive electrice noi. De cel puțin 20 de ani nu s-a luat niciun tren nou în România. Nu e de ajuns, dar e un început”, a tramsmis ministrul transporturilor.
În prezent rețeaua de cale ferată este reprezentată prin 9 linii magistrale (cunoscute și ca zone aferente regionalelor CFR), acestea comunicând între ele cu mai multe linii principale (intermagistrale sau submagistrale), iar atât liniile magistrale, cât și cele principale se mai ramifică în numeroase linii secundare (adiacente).
Magistralele 900, 800, 500 și 300 administrate de operatorul național CFR reprezintă principalele artere feroviare din România, acestea acumulând cel mai mare trafic feroviar, îndeosebi cel de mărfuri. Întreaga infrastructură a CFR însumează 13.807 km la care se adaugă cei 6.923 km de linii existente în stații. Din cei 20.730 km aflați în exploatarea CFR, 17.535 km de infrastructură este publică, iar 3.197 km privată. Infrastructura feroviară publică aparține statului, atribuită în concesiune Companiei Naționale de Căi Ferate “CFR” -SA.
